Trump transmite semnale clare că regândește jocul politic: o retragere strategică marchează o schimbare în abordarea pentru încheierea războiului din Ucraina.

Președintele SUA a declarat echipelor sale de la Casa Albă că întâlnirea trilaterală dintre Trump, Zelenski și Putin va avea loc doar după ce Rusia și Ucraina vor purta discuții directe între ei.

Trump pare să ofere Rusiei și Ucrainei posibilitatea de a organiza dialogul direct între șefii lor, fără implicare imediată a Washingtonului, indicând o retragere temporară din negocierile menite să pună capăt invaziei.

Planul său pentru rezolvarea conflictului rămâne o întâlnire bilaterală între Putin și Zelenski, fără intervenția directă a SUA în prima fază, potrivit oficialilor.

El a sugerat că întâlnirile dintre cei doi lideri ar trebui să aibă loc întâi între ei, apoi să se ia în considerare o convocare trilaterală, deși nu este clar dacă întâlnirea inițială va avea loc.

Într-un interviu telefonic cu Mark Levin, Trump a spus că ar fi mai bine ca Putin și Zelenski să se întâlnească fără el în prima etapă, iar el să urmărească evoluția întâlnirii, apoi să se decidă pașii următori.

Reticența lui Trump de a presa o întâlnire directă între Putin și Zelenski vine după ce a recunoscut că încheierea războiului din Ucraina este mai dificilă decât anticipase, contrazicând afirmațiile din campanie despre o rezolvare în 24 de ore.

De când a revenit în funcție, el a pledat pentru un acord de pace rapid după expirarea termenului impus Rusiei și, după întâlnirile sale cu Zelenski și cu liderii europeni, a anunțat demersuri pentru o întâlnire bilaterală între președinții rus și ucrainean.

Abordarea curentă a lui Trump

Un înalt oficial al administrației a descris poziția drept o perspectivă de tip wait-and-see în privința programării unei întâlniri Putin–Zelenski, iar în ultimele zile nu au existat semne clare de progres ori o listă scurtă de locații posibile.

Casa Albă a transmis într-un comunicat că Trump și echipa sa de securitate națională continuă să lucreze cu oficialii ruși și ucraineni pentru organizarea unei întâlniri bilaterale cu scopul de a opri violențele și de a pune capăt conflictului, subliniind că nu este în interesul național să se negocieze public aceste chestiuni.

După întâlnirile de la Casa Albă, Trump a discutat la telefon cu Putin, iar consilierul său pentru politică externă a declarat că numiri de rang înalt vor gestiona discuțiile directe Rusia–Ucraina.

Declarația respectivă a semnalat că o întâlnire bilaterală nu va avea loc imediat, în timp ce optimismul legat de asemenea summit a fost temperat de responsabilii ruși, iar Putin a rezistat în privința unor întâlniri rapide după începutul conflictului.

Într-o conferință de presă după întâlnirile de la Casa Albă, Zelenski a spus că discuțiile cu liderii europeni și cu Trump s-au axat pe garanții de securitate pentru Ucraina, menite să prevină o reluare a agresiunii ruse.

Trump a arătat disponibilitatea de a oferi garanții de securitate, dar a clarificat că nu va trimite trupe americane în Ucraina, lăsând spațiu pentru sprijin prin schimb de informații sau sprijin aerian.

Anterior, Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump, a declarat că Putin a fost de acord ca SUA să ofere Ucrainei o garanție de securitate similară cu autoapărarea colectivă prevăzută de articolul 5 al NATO.

„Am obținut concesia ca Statele Unite să ofere o protecție asemănătoare Articolului 5, unul dintre argumentele pentru care Ucraina își dorește apropierea de NATO”, a afirmat Witkoff.

Totuși, acceptarea de către Putin a unor garanții similare cu cele ale NATO s-ar putea dovedi mai complexă; Lavrov a sugerat că Rusia ar trebui să fie unul dintre garanții, ceea ce administrația de la Washington a respins privat, conform unui oficial.

„Partea ucraineană a propus și delegația noastră a fost de acord să elaboreze garanții de securitate implicând toți membrii permanenți ai ONU – Rusia, China, Statele Unite, Franța și Marea Britanie”, a declarat Lavrov.

După reuniunea extraordinară de la Casa Albă, Zelenski a prezentat un plan ce include achiziții de armament american în valoare de 90 de miliarde de dolari, prin țările europene membre NATO, plus un program în care SUA ar achiziționa drone din Ucraina. Nu era clar dacă aceste propuneri fac parte din acordul anterior privind armele pentru Ucraina.

Lavrov a anunțat condițiile pentru o întâlnire directă

Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a reiterat o cerință despre care Ucraina consideră că nu este acceptabilă, ridicând iarăși problema legitimității mandatului lui Zelenski; această declarație limitează simțul de optimism privind un summit Putin–Zelenski.

Putin este pregătit să se întâlnească cu Zelenski, însă toate aspectele trebuie rezolvate în prealabil, iar autoritatea președintelui ucrainean de a semna un acord rămâne în discuție, a precizat Lavrov.

Astfel, afirmațiile Moscovei introduc îndoieli în privința realizării unui summits Putin–Zelenski în curând.

Întrebat dacă Putin ar fi dispus să se întâlnească cu Zelenski, Lavrov a declarat că „șeful nostru a spus de mai multe ori că este pregătit să discute, inclusiv cu domnul Zelenski”.

Totuși, Lavrov a adăugat cu o condiție: toate problemele majore trebuie să fie clar rezolvate, iar experții și miniștrii să pregătească recomandări adecvate, a relatat Kommersant.

„Și bineînțeles, atunci când – dacă va ajunge să semnăm noile acorduri – să se stabilească dacă semnatarul ucrainean este legitim din punct de vedere al mandatului”, a spus Lavrov.

Putin a ridicat frecvent întrebări despre legitimitatea lui Zelenski, întrucât mandatul său urma să expire în mai 2024, iar războiul a împiedicat organizarea de alegeri prezidențiale noi.

Oficialii ruși au exprimat îngrijorarea că, dacă Zelenski semnează acordul, un viitor lider ar putea contesta actul pe motiv tehnic că mandatul a expirat.

Referitor la garanțiile de securitate în cadrul unui acord de pace, Lavrov a reiterat că Rusia este de acord, dar dorește să se țină cont de interesele Moscovei, dorind ca Ucraina să fie neutră și să nu dispună de arme nucleare.

El a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că încearcă să redirecționeze discuția de la „cauzele profunde” ale războiului, repetând cererea Moscovei de recunoaștere a anexării teritoriilor ocupate, oprirea aderării Ucrainei la NATO și crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa.

Referindu-se la solicitările susținătorilor ucraineni, în special Macron și Starmer, Lavrov a subliniat că o intervenție străină în teritoriul ucrainean ar fi total inacceptabilă pentru Rusia.

Din perspectiva Moscovei, garanțiile de securitate pentru Ucraina trebuie să pornească din negocierile din Istanbul din 2022, când Rusia a cerut Kievului neutralitate în schimbul unor garanții din partea celor cinci membri permanenți ai ONU.

Conform unor surse, la summitul cu Trump de vineri, Putin a cerut retragerea completă a Ucrainei din Donbas, iar Rusia ar fi fost dispusă să accepte garanții de securitate oferite de state occidentale, dar în afara alianței NATO și fără trupe pe teritoriul ucrainean.

Zelenski a respins cedarea oricărui teritoriu și a spus că această chestiune rămâne de discutat direct între el și Putin, la reuniunea pentru care Trump spunea că se pregătește.

Discuțiile dintre Trump, Zelenski și liderii europeni nu au clarificat traseul către pace; accentul a fost pus pe garanțiile de securitate cerute de Ucraina și de susținătorii săi europeni.

Zelenski cere o reacție puternică din partea SUA dacă Putin nu este dispus să se vadă cu el

Liderul ucrainean a afirmat că Kievul dorește o reacție fermă din partea Washingtonului în cazul în care Putin nu acceptă o întâlnire bilaterală.

„Am răspuns rapid propunerii de întâlnire: suntem pregătiți. Dar ce se întâmplă dacă rușii nu sunt pregătiți?”, a spus Zelenski într-o analiză publicată după o întâlnire cu jurnaliștii în Kiev.

„Dacă rușii nu sunt pregătiți, am vrea să vedem o reacție puternică din partea Statelor Unite”, a adăugat el.

În ciuda valului de diplomație recent, drumul către pace în Ucraina rămâne incert pe măsură ce SUA și aliații evaluează cum ar putea garanțiile de securitate să răspundă cererilor Kievului.

Rusia a lansat o invazie masivă în Ucraina în februarie 2022 și controlează în prezent puțin sub 20% din teritoriul, făcând progrese în est, în timp ce conflictul a ajuns să semene mai mult cu o luptă de uzură.

Zelenski a subliniat că nu este cert ce concesii teritoriale este dispus să accepte Moscova pentru a pune capăt războiului, în timp ce Trump a afirmat anterior că atât Kievul, cât și Moscova trebuie să cedeze teritorii.

„Pentru a decide ce este dispusă să cedeze Ucraina, trebuie să aflăm mai întâi ce este dispusă să facă Rusia. Nu avem încă această situație clară”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Posibilul loc al întâlnirii bilaterale

El a sugerat că întâlnirea cu Putin ar putea avea loc într-o țară europeană neutră, precum Elveția, Austria sau Turcia, subliniind că este corect ca evenimentul să se desfășoare în Europa neutră, având în vedere războiul în Ucraina.

„Am hotărât că Elveția sau Austria sunt opțiuni acceptate, iar Turcia, fiind o țară NATO, va necesita o evaluare atentă, dar nu suntem împotriva acestei idei”, a declarat liderul de la Kiev.

În schimb, el a exclus ca întâlnirea să aibă loc în Moscova și a remarcat că organizarea în Ungaria ar fi dificilă, deoarece Budapesta nu a sprijinit pe deplin Ucraina, a explicat el.

Totodată, Zelenski a spus că Beijingul nu poate garanta securitatea Ucrainei, având în vedere că ocazia de sprijin nu s-a materializat până acum.

Ungaria, un aliat apropiat al Rusiei în UE, s-a oferit de două ori să găzduiască discuții de pace între Rusia și Ucraina, a declarat joi ministrul de externe Peter Szijjarto.

Marți, guvernul austriac și-a exprimat dorința de a facilita participarea lui Putin la un summit cu omologul său ucrainean în Viena, în ciuda mandatului de arestare emis de CPI, potrivit Agerpres.

„Dacă negocierile vor avea loc în Viena, vom contacta CPI, conform acordurilor noastre privind gazduirea organizațiilor internaționale, pentru a permite participarea președintelui Putin”, a precizat într-un comunicat Biroul cancelarului austriac Christian Stocker.

Rușii „au nevoie de încă 4 ani pentru a ocupa Donbasul”, spune Zelenski

În cadrul aceleiași întâlniri cu jurnaliștii, Zelenski a adăugat că Rusia își concentrează trupele în zona ocupată a Zaporojiei, în sud, în vederea unei posibile ofensive, mutându-le din Kursk spre această zonă.

Totodată, el a estimat că Rusia ar avea nevoie încă patru ani pentru a prelua controlul total asupra Donbasului și că nu va reuși să finalizeze acest obiectiv în acest an; înainte de 2022, Rusia controlase aproximativ o treime din Donețk.

„Acum controlează între 67% și 69% din Donbas. Cu alte cuvinte, în aproape patru ani de război au ocupat o treime din Donețk, iar zvonurile despre ocuparea Donbasului până la sfârșitul anului sunt doar vorbe în vânt”, a explicat Zelenski.

„În total, au nevoie de încă patru ani pentru a ocupa Donbasul nostru”, a declarat el, referindu-se la regiunea estică formată din Lugansk și Donețk.

Zelenski a adăugat că rușii nu vor putea menține controlul în zonele din nord-estul Sumî și a estimat că este o chestiune de „câteva luni” până când ucrainenii îl vor alunga dincolo de graniță.

Rusia a anexat Crimeea și regiunile Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie în mod unilateral, deși controlul asupra ultimelor trei rămâne parțial.

De asemenea, Zelenski a mai cerut ca Trump să-l convingă pe Viktor Orban să nu blocheze deschiderea negocierilor pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

„Am cerut ca Budapesta să nu blocheze aderarea noastră la UE. Trump a promis că echipa sa va acționa pentru a rezolva această problemă”, a declarat Zelenski.

El a mai precizat că Ucraina a testat cu succes o rachetă cu rază de 3.000 de kilometri, numită Flamingo, iar producția în masă ar putea demara la începutul viitorului an, afirmând că racheta reprezintă actuala noastră armă cea mai avansată.