Ucraina s-a retras din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal
Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care Ucraina părăsește Convenția de la Ottawa, un tratat internațional ce interzice utilizarea, depozitarea și producerea minelor antipersonal, conform informațiilor oferite de autoritățile ucrainene.
Conform unei publicații din Ucraina, primarul orașului Lvov, Andrii Sadovîi, și colonelul Roman Kostenko, ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), au confirmat semnarea decretului de către președintele Zelenski pentru retragerea din Convenția de la Ottawa.
Colonelul Kostenko a anunțat pe contul său de Facebook că președintele Ucrainei a promovat decizia Consiliului de Securitate Națională și Apărare de a se retrage din acest tratat internațional.
Sadovîi a subliniat pe Telegram că această decizie a fost una „dificilă, dar necesară” pentru Ucraina.
„Rusia trimite în fiecare zi sute de mii de soldați împotriva noastră. Ca măsură de protecție a soldaților și orașelor noastre, avem dreptul de a utiliza toate mijloacele de apărare, inclusiv minele”, a spus primarul din Lvov, subliniind că securitatea este prioritară.
Această decizie plasează Ucraina în rândul altor națiuni europene care au părăsit recent acest acord internațional, precum Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda.
Finlanda consideră și ea retragerea din Convenția de la Ottawa
Finlanda a comunicat la sfârșitul anului trecut că examinează opțiunea retragerii din tratatul internațional de interzicere a minelor antipersonal ca urmare a utilizării de către Rusia a acestor arme în Ucraina.
De la semnarea tratatului, Finlanda a distrus peste 1 milion de mine de teren, devenind ultima țară din UE care a aderat la acest acord, ratificat de peste 160 de națiuni, cu excepția Rusiei.
Finlanda are o graniță de 1.300 km cu Rusia și a aderat la NATO anul trecut, în urma schimbărilor de politică provocate de conflictul din Ucraina, fiind ulterior amenințată de Moscova cu „contramăsuri”.
Rusia și SUA nu sunt parte a tratatului
Minele antipersonal sunt concepute pentru a fi îngropate în sol, detonându-se atunci când cineva le calcă sau se apropie de ele.
Acestea au capacitatea de a ucide sau de a mutila atât combatanții, cât și civilii, și de multe ori rămân inactive, reprezentând o amenințare prelungită după încheierea conflictelor.
Rusia nu a semnat niciodată tratatul de la Ottawa și nu a renunțat la utilizarea minelor, iar Ucraina este semnatară a acestuia. De asemenea, Statele Unite sunt singurul membru NATO care nu este parte la acest tratat.
În iunie 2022, după demararea invaziei pe scară largă de către Rusia, Statele Unite au anunțat intenția de a limita utilizarea minelor antipersonal, condamnând acțiunile „iresponsabile” ale Rusiei în Ucraina.
În noiembrie 2024, președintele american de atunci, Joe Biden, a autorizat livrarea de mine antipersonal Ucrainei, cu secretarul apărării, Lloyd Austin, menționând că această decizie a fost o reacție la schimbarea tacticilor rusești în conflict.
Ucraina, printre cele mai afectate țări de mine
Potrivit Serviciului de acțiune privind minele al Națiunilor Unite (UNMAS), Ucraina este una dintre cele mai contaminate zone cu mine din lume. Aceasta constituie o amenințare gravă pentru civili, afectând dezvoltarea agricolă și îngreunând eforturile de reconstrucție.
Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a declarat în aprilie că autoritățile au curățat 35.000 de kilometri pătrați de teren minat din februarie 2022, de când a început conflictul.
„Se estimează că peste 174.000 de kilometri pătrați de teritoriu au fost afectate de război, iar guvernul a stabilit deminarea umanitară ca o prioritate pentru redresare”, a afirmat Shmyhal, adăugând că zona curățată include peste 1.000 de hectare de teren agricol.
