„Suntem deja singuri”. Avertismentul specialiștilor despre senzația falsă de comunitate generată de rețelele sociale: „jumătate din internet este populat de boți”

Specialiștii Barbu Mateescu, sociolog, și Diana Diaconeasa, psiholog, discută despre paradoxurile vieții online și despre nevoia tot mai crescută pentru un „detox digital”, în cadrul unui interviu. De asemenea, ei abordează și transformarea vacanțelor în „spectacole online”, subliniind cum, în loc să ne bucurăm de vremea liberă, ne concentrăm pe a arăta altora cât de fericiți suntem în concediu.

• Barbu Mateescu explică: „Traficul fals (boții) ar putea reprezenta deja jumătate din internet; într-un fel, suntem deja singuri”. De asemenea, Diana Diaconeasa menționează că un digital detox ar trebui să fie parte a unui comportament digital sănătos, nu o soluție finală.

În 2024, România era înregistrată cu 28 de milioane de conexiuni mobile active, ceea ce înseamnă aproximativ 1,4 dispozitive per locuitor, iar 91,6% din populație avea acces la internet. Aceste statistici sugerează o expunere digitală semnificativă, având efecte asupra somnului, stresului și relațiilor interumane, inclusiv o dependență generată de notificări și distanțarea față de interacțiunile față în față, amplificată de fenomenul FOMO (teama de a rata experiențe importante).

„Deconectarea totală este dificilă, dar nu imposibilă”

Barbu Mateescu discută despre cum, pe termen lung, rețelele sociale ar putea deveni mai puțin atrăgătoare, iar experiența utilizatorilor mai incomodă, ceea ce ar putea facilita procesul de deconectare.

„Deconectarea totală este greu de realizat, dar nu imposibilă”, subliniază el, menționând că burnout-ul digital afectează în special persoanele cu vârste între 35 și 55 de ani, care au început să folosească Facebook de la început.

Cei mai în vârstă au adoptat Facebook recent și încă se bucură de platformă, pe când tinerii utilizează din ce în ce mai rar Facebook-ul. O categorie cheie este reprezentată de cei cu vârste între 10 și 29 de ani.

Aceștia sunt expuși la oboseala social media, dar deocamdată se bucură de aceasta, întrucât nu exclud posibilitatea ca, în viitor, supraexpunerea să conducă la o creștere semnificativă a deconectărilor”, afirmă Mateescu.

Diana Diaconeasa, psiholog clinician și lector universitar, discută despre impactul asupra calității somnului și a conexiunii umane în viața reală.

„Lumina albastră a ecranelor reduce melatonina, hormonul somnului, perturbând ritmul circadian. Statul în fața ecranului seara stimulează creierul, îngreunează adormirea și diminuează calitatea somnului”, explică ea, menționând că prea multe informații pot crește nivelul de stres.

„Presiunea de a fi mereu disponibil și comparația cu vieți ideale generează anxietate și frustrare. Ne comparăm cu cei despre care nu știm nimic, dar considerăm că ceea ce vedem este real”, adaugă Diaconeasa.

De asemenea, ea subliniază cum telefonul creează iluzia că avem acces la mulți oameni, deși realitatea este diferită.

„Tehnologia, paradoxal, ne distanțează. Prezența constantă a telefonului în timpul interacțiunilor față în față distrage atenția și afectează comunicarea. Cunoștințele sociale se pot diminua, iar numărul mare de „prieteni” online maschează adesea sentimentul de singurătate”, concluzionează ea.

Cei 5 pași ai detox-ului digital

România, alături de Ungaria, Olanda și țările nordice, se află în topul utilizării rețelelor sociale, conform lui Barbu Mateescu.

„Suntem lideri în utilizarea TikTok, dar stăm slab la utilizarea Twitter/X, unde textele au prioritate față de filmulețe – ceea ce spune multe. Deconectarea este, deci, mai complicată în România decât în alte locuri”, completează specialistul.

Cu toate acestea, pentru a redobândi bucuria momentului prezent, un detox digital este esențial, susține Diana Diaconeasa. Eliminați stimulii digitali pentru a permite creierului să se reseteze.

„Beneficiile deconectării temporare includ: reconectarea cu experiențele autentice, reducerea stresului și anxietății, îmbunătățirea somnului și revitalizarea relațiilor reale”, afirmă ea.

Iată câțiva pași utili pe care îi poți urma, conform psihologei:

• Stabilește obiective clare, pentru a activa sistemul de recompensă al creierului și a-ți spori motivația.
• Dezactivează toate notificările neesențiale care pot genera distragere și anxietate.
• Planifică-ți intențiile de deconectare și anunță-ți apropiații despre disponibilitatea ta redusă. Decizi ce activități digitale vrei să limitezi sau să elimini.
• Fii flexibil și realist – intrarea brutală într-un detox complet poate fi copleșitoare. Începe cu pași mici: o zi fără ecrane pe săptămână sau limitarea utilizării telefonului noaptea.
• Fii conștient de emoțiile și modificările pe care le resimți, observând cum te simți și ce gânduri îți apar.

După ce experimentezi acești pași și începi să îți construiești o relație mai sănătoasă cu tehnologia, reintegrează tehnologia în viața ta într-un mod conștient și echilibrat, stabilind limite.

Referitor la durata detox-ului digital, ideal ar fi să începi cu un weekend (2-3 zile) pentru a experimenta beneficiile, apoi poți încerca o săptămână întreagă când circumstanțele permit.

De asemenea, poți introduce detox-uri zilnice sau săptămânale, cum ar fi evitarea telefonului câteva ore înainte de somn. „Cel mai important este nu durata exactă, ci intenția și sustenabilitatea acestor practici”, subliniază Diana.

FOMO și dependența tinerilor de informații noi

Barbu Mateescu menționează că „repaosul digital” este mai greu de realizat pentru generațiile mai tinere.

„Tinerii sunt extrem de dependenți de informație, iar pentru ei, o zi fără internet este un coșmar. Adulții de vârstă medie o percep ca pe ceva neplăcut, dar nu devastator, pe când pentru vârstnici, nu reprezintă o problemă majoră”, afirmă el. Aici intervine, cum menționează și Diana Diaconeasa, faptul că FOMO este un factor cheie în dificultatea de a se deconecta.

„Teama de a rata evenimente sau interacțiuni sociale ne determină să ne verificăm constant telefoanele, adesea fără notificări. Aceasta generează o anxietate de separare digitală. Fiecare notificare stimulează sistemul nostru de recompensă, creând o dependență aproape reflexă și un ciclu vicios: cu cât suntem mai conectați, cu atât simțim mai mult ce „ratăm”, amplificând neliniștea”, explică ea.

În acest context, Mateescu consideră că detox-ul digital va câștiga popularitate, având în vedere limitele cu care putem jongla în termeni de informație, care se vor restrânge pe măsură ce ne îmbătrânim.

Exigența „vacanței perfecte” pe rețelele sociale

Petrecerea timpului online duce la transformarea vacanțelor în „spectacole online”, așa cum susține terapeutul. Astfel, în loc să ne bucurăm de timpul liber, ne concentrăm pe a demonstra cât de fericiți suntem în concediu.

„Este perfect normal să facem fotografii și să postăm, însă dacă ajungi să regizezi momentele pentru a părea bine în ochii altora, ar trebui să reevaluezi motivele tale”, adaugă ea, subliniind cum aceste comportamente ne dezconectează de momentul prezent.

„Este crucial ca noi, creatorii de conținut, să împărtășim momente nefiltrate, prezentând o realitate normală, inclusiv momente mai dificile, nu doar cele ideale.”

Dificultățile de deconectare

Diana Diaconeasa afirmă că provocările de deconectare derivă din mecanisme psihologice complexe:

• Dependența neurologică: notificările activează sistemul dopaminergic, creând o plăcere efemeră și generând nevoia de a căuta continuu recompense.
• Teama de a rata experiențe: această anxietate menține oamenii conectați pentru a nu se simți izolați.
• Anxietatea socială: deconectarea poate fi percepută ca o amenințare la legăturile sociale esențiale.
• Mecanismele de coping: timpul petrecut online devine o evadare din stres sau emoții negative.
• Barierele fizice și psihologice: ubiquitatea dispozitivelor și obiceiurile adânc înrădăcinate pot crea dificultăți de deconectare.
• „Fear of Silence”: aversiunea față de liniște și plictiseală duce la utilizarea compulsivă a telefoanelor.
• Presiunea profesională: așteptările de reacție rapidă și necesitatea conectivității la muncă.

„Există o șansă pentru echilibru, atât timp cât ființa umană rămâne biologică”

Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă, relația oamenilor cu mediul digital se transformă.

„Există riscul ca jumătate din mărcile de trafic de pe internet să fie generate de boți. Dintr-o anumită perspectivă, suntem deja singuri, dar împreună cu multe entități automate. Se va mai găsi echilibru cât timp oamenii vor rămâne biologici, având nevoi, emoții și percepții ce nu pot fi complet satisfăcute digital”, mărturisește Barbu Mateescu.

Diana Diaconeasa discută despre impactul dual al inteligenței artificiale – o poate spori dependența, dar poate oferi și resurse pentru un echilibru mai bun. Dacă AI-ul prioritizează profitul, riscă să amplifice dependențele, în schimb, un AI construit pe baze etice poate ajuta în gestionarea vieții digitale.

Cunoștințele critice sunt mai importante, susține Mateescu, decât simpla promovare a detox-ului digital.

Asta înseamnă că nu numai să îi învățăm pe oameni să se deconecteze, dar să le oferim instrumente pentru a înțelege și a filtra informațiile online. Altfel, detox-ul devine doar o soluție temporară.

Mateescu remarcă cum marile corporații tehnologice desfășoară campanii împotriva dreptului la deconectare, din cauza profitului generat de utilizarea online. "Uniunea Europeană, totuși, acționează activ în această direcție”.

Diana Diaconeasa subliniază necesitatea unui curriculum integrat în școli, care abordează sănătatea digitală în diverse discipline – de la civism la psihologie – pentru a discuta despre identitate online și impactul tehnologiei asupra creierului.

Acasă, părinții ar trebui să fie un model, stabilind reguli clare privind utilizarea tehnologiei și încurajând discuțiile deschise despre experiențele online ale copiilor.