Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii avertizează: România se apropie de un „paradis al infractorilor” în loc să fie un stat de drept
Claudiu Sandu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a subliniat marți mai multe dificultăți cu care se confruntă sistemul judiciar din România, afirmând că țara noastră este mai aproape de a deveni un ‚paradis al infractorilor’ decât de a se conforma unui stat de drept.
Intervenția lui Sandu a avut loc în contextul prezentării bilanțului activității Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru anul 2024.
„O realitate pe care procurorii o simt zilnic”
„Ridicarea Mecanismului de verificare și control și formalismul asociat acestui moment nu pot ascunde o realitate dură. Modificările legislative recente, unele hotărâri ale Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și hărțuirea magistraților curajoși, au dus la înlăturarea meritocrației în promovarea în Justiție, rezultând într-o situație în care România se află mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simțim constant”, a adăugat Sandu.
Potrivit acestuia, sistemul judiciar a traversat în ultimii șapte-opt ani mai multe etape experimentale, începând cu anularea unor probe legal admise, până la modificări de practică ce au bulversat activitatea procurorilor, generând situația în care rechizitoriile considerate valide până recent devin anulabile.
Problema evaziunii fiscale: ANAF are puterea de a sesiza organele judiciare
„Această bulversare a practicii judiciare provine, în opinia mea, dintr-o calitate insuficientă a legislației, un exemplu concret fiind cel al evaziunii fiscale. Din raportul de bilanț al Parchetului General, se remarcă o scădere semnificativă a dosarelor înregistrate în domeniul evaziunii fiscale, iar acest lucru nu ar trebui să ne surprindă.
Dacă analizăm pedepsele aplicate pentru evaziune fiscală, observăm că legiuitorul o consideră o infracțiune deosebit de gravă, cu un risc social major. Cu toate acestea, puterea de a sesiza organele judiciare a fost lăsată în mâinile ANAF, punând pe aceeași treaptă atât afacerile corecte, cât și cele evazioniste, ceea ce eu consider că nu este just, având în vedere experiența mea cu dosare de acest tip.
Modificările legislative, considerate inovatoare la acel moment, au creat o oportunitate prin care sume considerabile sunt extrase de la bugetul de stat către paradisuri fiscale, despre care cu siguranță că suntem conștienți că nu le vom recupera vreodată”, a concluzionat vicepreședintele CSM.
Răspunsul președintei Înaltei Curți: „Trăim, totuși, într-un stat de drept”
Corina Corbu, președinta Instanței supreme, a răspuns afirmând că judecătorul are ultimul cuvânt în interpretarea și aplicarea legii.
„Trebuie să ne amintim că trăim într-un stat de drept. Judecătorul este cel care pronunță legea, având ultimul cuvânt în interpretarea și aplicarea acesteia, indiferent de soluția pe care o găsește, într-un proces, indiferent de părerile pe care le poate stârni. Rolul judecătorului nu este acela de a fi popular, ci de a respecta legea. Motivațiile care duc la concluzii de genul: dezavantajarea victimelor sunt, în opinia mea, nepotrivite”, a declarat Corbu.
Președinta Înaltei Curți a menționat că, dacă judecătorii au stabilit deja o jurisprudență, aceasta trebuie să fie respectată, indiferent dacă este pe placul sau nu al societății.
„Dacă acest lucru poate aduce satisfacție, este o chestiune de discutat ulterior. Schimbările în practica judiciară sunt normale, având în vedere evoluția societății. Ori de câte ori judecătorii au conturat o jurisprudență, aceasta trebuie urmată, indiferent de satisfacția sa socială”, a explicat Corina Corbu.
