VIDEO „Dronele cu vele”, o soluție surprinzătoare adoptată de un stat NATO împotriva flotei fantomă rusești, dar criticată din cauza legăturilor cu Trump

Danemarca utilizează drone plutitoare în Marea Baltică pentru a proteja infrastructura subacvatică și a întări supravegherea maritimă, în fața amenințării tot mai mari a atacurilor hibride din partea Rusiei, potrivit The Guardian.

Activitatea companiei Saildrone, cu sediul în California, a generat critici în Danemarca din cauza întăririi relațiilor cu SUA într-un domeniu atât de sensibil precum securitatea digitală.

Criticile au apărut pe fondul schimbărilor rapide ale alianțelor, avansului tehnologic și tensiunii constante între Copenhaga și Washington, mai ales după amenințările repetate ale fostului președinte american Donald Trump privind preluarea Groenlandei, un teritoriu autonom al regatului danez.

Navele fără pilot de 10 metri, denumite „saildrones”, sunt asemănătoare cu bărci cu pânze, dar sunt proiectate exclusiv pentru colectarea de informații. Aceste drone folosesc inteligența artificială și diferite senzori, camere și radare pentru a oferi o imagine detaliată a activității maritime, superioară celei obținute prin sateliți.

Compania a colaborat anterior cu marina americană, fiind utilizată în lupta împotriva traficului de droguri și a pescuitului ilegal. Această utilizare în Danemarca reprezintă prima dată când compania este implicată în operațiuni de apărare în apele europene.

„Obiectivul Saildrone este de a furniza informații acolo unde înainte nu aveam acces”, a declarat Richard Jenkins, CEO al Saildrone.

Având în vedere îngrijorările referitoare la flota fantomă a Rusiei – tancuri petroliere vechi folosite pentru a eluda sancțiunile, transportând țiței către China și India – dronele plutitoare pot ajuta la identificarea navelor și la semnalizarea unor mișcări suspecte ce ar putea indica sabotarea infrastructurii subacvatice.

„Ce observăm acum este utilizarea navelor comerciale în scopuri militare”, a declarat Jenkins.

„Indiferent dacă este vorba despre flota fantomă a Rusiei care transportă bunuri ilegale sau care încearcă să desfășoare activități dăunătoare, este esențial să urmărim aceste acțiuni”, a adăugat CEO-ul.

Forțele armate daneze desfășoară patru „drone cu vele” în Marea Baltică pentru evaluări operaționale, având ca scop îmbunătățirea capacității de supraveghere maritimă și de colectare a informațiilor.

Totuși, parteneriatul a generat neliniște în rândul liderilor din tehnologia daneză.

Inginerul software și antreprenorul David Heinemeier Hansson a declarat pentru postul danez DR: „Problema cu companiile americane este că acestea trebuie să respecte legislația americană, inclusiv orice cerere de date din partea guvernului, care poate interveni în orice moment”.

Jacob Herbst, liderul Consiliului danez pentru securitate cibernetică, a subliniat: „Datorită contextului internațional actual, este evident că trebuie să selectăm cu grijă furnizorii americani în acest sector.”

Potrivit lui Jenkins, compania nu primește date clasificate din Danemarca și datele sunt complet criptate.

Dronele plutitoare sunt alimentate de motorină, energie eoliană sau solară și pot opera pe mare timp de un an, însă durata tipică de utilizare este de 100 de zile. Pentru a acoperi întreaga zonă a Mării Baltice ar fi necesare între 10 și 20 de astfel de drone.

Danemarca este membră atât a Uniunii Europene (UE), cât și a NATO. Țara nordică a aderat la UE în 1973 și la NATO în 1949.