În mijlocul intensificării bombardamentelor, Teheranul afirmă: Războiul poate fi oprit ușor printr-un singur apel

Diplomația cu Iranul poate fi reluată „cu ușurință” dacă președintele american Donald Trump instruiește conducerea israeliană să oprească atacurile, a declarat vineri pentru CNN Majid Farahani, purtătorul de cuvânt al președinției iraniene.

„Iranul este deschis dialogului civil”, a subliniat acesta. „Indiferent dacă este un dialog direct sau indirect”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

„Președintele Trump ar putea înceta războiul doar cu un apel către cei din Israel”, a declarat el, subliniind poziția Iranului că discuțiile sunt imposibile în vreme ce bombardamentele israeliene afectează Iranul.

Farahani a declarat că Iranul nu va suspenda îmbogățirea uraniului – Teheranul insistând asupra scopurilor pașnice ale programului său nuclear, deși a menționat că pot fi făcute concesii.

„Posibil să fie o concesie mai mică, dar nu vom opri procesul de îmbogățire a uraniului”, a mai adăugat el.

În ultimele zile, puterile europene s-au alăturat apelurilor americane și israeliene pentru interzicerea îmbogățirii uraniului, reafirmându-și pozițiile. Franța a avut o „poziție clară privind îmbogățirea zero” a uraniului, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe, Christophe Lemoine, vineri.

Iranul susține că are nevoie de uraniu îmbogățit pentru scopuri pașnice, deși produce cantități considerabile aproape de nivelurile necesare utilizării în armament.

Decizia lui Trump de joi, de a oferi o fereastră de negociere de două săptămâni înainte de a decide asupra unui posibil atac militar asupra Iranului, oferă o mică, deși improbabilă, oportunitate pentru un acord de pace între Iran și Israel.

La Geneva se desfășoară discuții între miniștrii de externe din Iran, Franța și Germania, alături de șefa politicii externe a UE, reprezentând prima întâlnire formală de acest tip de la începutul conflictului.

După zile de mesaje tot mai agresive din partea administrației Trump, acum există speranța de evitare a unor acțiuni militare.

De altfel, tabăra lui Trump pare să fie împărțită în legătură cu necesitatea unor atacuri directe împotriva Iranului, a raportat CNN.

„Dacă SUA se implică în conflict”, a spus Farahani, „sunt multe opțiuni disponibile, toate fiind pe masă”.

Discuții pe tema programului nuclear iranian la Geneva

Întâlnirea unde participă miniștrii de externe din Iran, Franța, Germania, Marea Britanie și Kaja Kallas, șefa diplomației europene, are ca scop discutarea viitorului programului nuclear iranian, după o săptămână de intensificare a ostilităților între Israel și Iran, au informat agențiile EFE și Agerpres.

Miniștrii de externe din Germania, Franța și Marea Britanie, împreună cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, au avut o întâlnire preliminară înainte de a discuta cu omologul iranian, Abbas Araqchi, care a intervenit și la Consiliul Drepturilor Omului al ONU.

În cadrul intervenției sale, Abbas Araqchi a acuzat Israelul de crime de război pentru atacarea instalațiilor sale nucleare, cerând comunității internaționale să acționeze pentru a opri aceste agresiuni.

„Toate statele și mecanismele Națiunilor Unite trebuie să-și exprime îngrijorarea și să reacționeze imediat pentru a stopa această agresiune, punând capăt impunității și responsabilizând vinovații pentru atrocitățile comise în regiunea noastră”, a subliniat Araqchi, acuzând Israelul de crime împotriva umanității în Gaza.

Araqchi a afirmat că agresiunile israeliene reprezintă „o încălcare a Cartei Națiunilor Unite și o provocare la adresa principiilor instituției”. A avertizat cu privire la „posibilele consecințe pentru sănătate și mediu” din cauza atacurilor asupra instalațiilor nucleare.

Întâlnirea de la Geneva vizează convingerea Iranului să renunțe la programul său nuclear, în timp ce bombardamentele și atacurile cu drone între Israel și Iran continuă, ostilitățile fiind declanșate pe 13 iunie.

Incertitudinea cauzată de posibila intervenție militară a Statelor Unite, aliatul Israelului, creează o tensiune suplimentară, după ce Trump a stabilit un termen de două săptămâni pentru a decide asupra intervenței.

Araqchi a declarat vineri că a refuzat o cerere a SUA de a continua discuțiile legate de programul nuclear iranian, care au început în luna aprilie, subliniind că nu există posibilitate pentru dialog atâta vreme cât atacurile din partea Israelului continuă.

Ambasadorul israelian la ONU, Daniel Meron, a declarat într-o conferință de presă că europenii ar trebui să adopte o „atitudine fermă” față de Iran, cerând „încheierea programului nuclear și distrugerea rachetelor balistice”.

El a criticat ONU pentru că permite regimului iranian să se exprime, afirmând că nu există nicio probabilitate ca uraniul îmbogățit pe care Iranul îl deține să fie destinat pacificării.

Meron a acuzat Teheranul de intenția de a dezvolta o capacitate de producție de peste 10.000 de rachete balistice, „investind miliarde pentru a realiza acest lucru și a ajunge cu ele până în inima Europei”.

Israelul a atacat zeci de ținte din Iran, inclusiv un centru de cercetare nucleară

Vineri, Forțele Aeriene Israeliene (IAF) au atacat zeci de ținte din Iran, inclusiv un centru dedicat cercetării și dezvoltării armelor nucleare din Teheran, conform DPA și AFP.

Potrivit unei declarații a armatei, „peste 60 de avioane de luptă IAF” au efectuat în ultimele operațiuni „aproximativ 120 de misiuni de atac”.

Unul din obiectivele atacului a fost sediul din Teheran al SPND, instituție responsabilă cu cercetarea programului nuclear militar iranian. Centrul atacat dezvolta „tehnologii avansate pentru capacitățile militare” ale Teheranului.

Israelul a vizat și „mai multe instalații industriale de producție a rachetelor” din zona Teheranului, esențiale pentru ministerul apărării iranian. Au fost bombardate „facilități de producție a componentelor pentru rachete și fabrici de materii prime pentru motoare de rachete”.

Conflictul dintre Israel și Iran, caracterizat prin atacuri reciproce, a ajuns vineri la markarea celei de-a opta zile.

Iranul acuzat că a lansat bombe cu dispersie

Iranul a lansat joi o bombă cu dispersie asupra Israelului – o rachetă cu submuniție destinată să provoace mai multe victime, conform militarilor israelieni și ambasadei de la Washington, precum și Reuters și Agerpres.

„Astăzi (joi – n. red.) forțele armate iraniene au tras o rachetă echipată cu submuniții în direcția unei zone populate din Israel”, a declarat reprezentanța diplomatică israeliană în SUA într-un comunicat trimis Reuters.

Mesajul a subliniat că „armele cu submuniție sunt concepute pentru a se dispersa pe o arie largă, maximizând șansele de daune”, acuzând Iranul că „a atacat intenționat zone civile și încearcă să cauzeze maximum de rău prin utilizarea munițiilor cu dispersie”.

Misiunea iraniană la ONU nu a oferit imediat un răspuns la solicitarea agenției Reuters.

Presa israeliană a raportat că forțele armate au declarat că încărcătura rachetei s-a deschis la aproximativ șapte kilometri altitudine, dispersând în jur de 20 de submuniții pe o rază de opt km în centrul Israelului.

Una din submuniții a lovit o locuință în orașul Azor, provocând daune, a declarat Emanuel Fabian, corespondent militar al publicației Times of Israel. Nu s-au raportat victime.

Bombardele cu dispersie sunt controversate din cauza faptului că submunițiile se pot rămâne neexplodate, continuând să cauzeze daune mult timp după un conflict. Armata israeliană a publicat materiale informaționale privind pericolul acestor muniții neexplodate.

Purtătorul de cuvânt al forțelor israeliene, generalul de brigadă Effie Defrin, a afirmat într-o conferință de presă că „regimul terorist iranian se străduiește să afecteze civilii și a folosit arme cu dispersie pentru a maximiza distrugerea”.

Daryl Kimball, director executiv al Arms Control Association, a menționat că aceste arme sunt binecunoscute pentru „daunele pe arii mari, în special în zonele populate, și contribuie la muniția neexplodată lăsată în urma conflictelor”. Chiar dacă rachetele iraniene sunt imprecise, Teheranul ar trebui să conștientizeze că munițiile cu dispersie „vor lovi ținte civile mai degrabă decât militare”.

Atât Iranul cât și Israelul nu au aderat la convenția internațională privind producția, stocarea, transferul și utilizarea bombelor cu dispersie, act semnat de 111 țări și 12 alte entități în 2008.

După o dezbatere extinsă, Statele Unite au livrat în 2023 Ucranei muniții cu dispersie pentru utilizarea împotriva forțelor de ocupație ruse, iar ucrainenii au susținut că și Rusia a folosit astfel de arme. Nici aceste trei națiuni nu sunt semnatare ale Convenției Împotriva Munițiilor cu dispersie.