STUDIU: Tăticii activi în îngrijirea copilului au un nivel mai scăzut de testosteron. Analiză asupra cauzelor și impactului în cadrul familiei

Studii recente indică faptul că bărbații care devin tați experimentază o transformare biologică semnificativă, manifestată printr-o scădere a nivelului de testosteron. Această reducere nu este uniformă, ci apare în mod special la bărbații care se dedică activ îngrijirii copilului. Potrivit cercetătorilor, acest fenomen este o adaptare hormonală menită să încurajeze comportamentele de îngrijire, calm și apropiere, fără a diminua esența masculinității, ci având rolul de a menține un echilibru familial optim. Pe măsură ce copiii cresc și necesită mai puțină îngrijire directă, testosteronul poate reveni treptat la nivelurile anterioare.

Când discutăm despre impactul nașterii unui copil, atenția este adesea concentrată asupra mămicilor: modificări hormonale, nopți nedormite, și conexiuni emoționale intense.

Însă și tații suferă schimbări semnificative. Conform studiilor, bărbații trec prin propriile ajustări hormonale la momentul în care devin părinți, iar scăderea testosteronului este una dintre cele mai evidente schimbări.

Această ajustare hormonală, care are loc mai ales la bărbații implicați activ în îngrijirea celor mici, subliniază o responsabilitate conștientă în rolurile paternale.

Această adaptare biologică îmbunătățește comportamentele protective, grijulii și conexiunea emoțională, înlocuind tendințele competitive sau agresive cu reacții mai calme și orientate către nevoile familiei.

Descoperirile cercetătorilor: schimbările la tați

Un studiu semnificativ realizat în Filipine, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a urmărit 624 de bărbați tineri, cu vârste între 21 și 26 de ani, pe o perioadă de patru ani. Inițial, în 2005, li s-a măsurat nivelul de testosteron.

Ulterior, în 2009, au fost repetate testele, iar unii dintre participanți deveniseră tați. Cei care au îmbrățișat serios rolul de tată au prezentat o scădere de 26% a testosteronului dimineața și 34% seara.

În contrast, bărbații fără copii au înregistrat scăderi mult mai mici, asociate cu îmbătrânirea naturală.

De asemenea, bărbații care petreceau mai mult de trei ore pe zi alături de copii aveau un nivel și mai scăzut de testosteron.

Astfel, cu cât un bărbat își asumă mai mult rolul de tată, cu atât natura îi sprijină transformarea într-o persoană mai blândă, atentă și implicată.

O adaptare biologică esențială

Testosteronul este un hormon legat de trăsături precum competitivitatea și comportamentele dominante.

Aceste caracteristici sunt utile în contexte sociale sau profesionale, însă devin mai puțin relevante în mediul familial imediat după nașterea unui copil.

Prin urmare, scăderea testosteronului observată la bărbați, după ce devin tați, este o adaptare biologică importantă.

Această ajustare hormonală poate diminua comportamentele agresive și încurajează reacțiile empatice, răbdarea și disponibilitatea pentru îngrijire, căci nou-născutul necesită sprijin constant, iar partenera trece printr-o perioadă de tranziție complexă.

Această modificare nu afectează trăsăturile masculine fundamentale, ci reprezintă o recalibrare fiziologică menită să susțină armonia în familie. Preferința pentru activități mai liniștite, petrecerea timpului cu copilul și scăderea interesului pentru stimuli intensi sunt reacții naturale ale acestei tranziții.

Conform studiilor, imediat după naștere, rolul tatălui devine vital pentru echilibrul emoțional și funcțional al unității mamă-copil.

Biologic, scăderea testosteronului la bărbații care devin tați ajută la facilitarea acestui proces, având ca efect:

• o reducere a comportamentelor agresive sau impulsive – un aspect crucial pentru un mediu care necesită calm și stabilitate, în special în prezența unui nou-născut;
• o disponibilitate emoțională crescută – bărbații pot oferi suport partenerelor aflate într-o perioadă provocatoare, fără a interpreta distanțarea temporară ca o respingere;
• o implicare mai mare în sarcinile de îngrijire – de la schimbarea scutecelor, la liniștirea copilului sau sprijinul operațional pentru nevoile zilnice ale familiei.

Astfel, scăderea testosteronului nu este cu adevărat legată de copil, ci de buna funcționare a întregului sistem familial.

Un nivel foarte ridicat de testosteron în perioada postpartum ar putea stimula comportamente mai competitiviste sau de evadare, diminuând implicarea activă în noul mediu domestic.

Recuperarea nivelului de testosteron

Deși bărbații care devin tați suferă o scădere a nivelului de testosteron, acest fenomen nu este permanent.

Studiile au arătat că, odată cu creșterea copilului și obținerea unei independențe mai mari, nivelurile de testosteron pot să revină la valorile anterioare.

O cercetare publicată în Developmental Psychobiology în 2021 a monitorizat 225 de bărbați din Statele Unite, măsurând nivelurile de testosteron în al treilea trimestru de sarcină al partenerei, și apoi la 3 și 9-10 luni după naștere.

Rezultatele au arătat că, după o scădere inițială postnatală, nivelurile de testosteron au început să crească între lunile 3 și 10.

Această recuperare hormonală a fost asociată cu o implicare mai redusă în îngrijirea copilului, dar și cu îmbunătățirea interacțiunilor în situații provocatoare.

Între lunile 3 și 10, copiii devin mai puțin vulnerabili (încep să își susțină capul, stau în fund, eventual încep să meargă de-a bușilea), iar rolurile taților se echilibrează.

Copilul are nevoie nu doar de protecție și confort, ci și de stimulare, joc și explorare. Astfel, pe măsură ce copilul crește, testosteronul revine treptat, ajutând tatăl să devină un partener de joacă, un explorator și un antrenor în diverse aventuri.

Beneficiile reducerii testosteronului pentru sănătate

Scăderea testosteronului la părinți aduce și beneficii pentru sănătate. Studiile sugerează că nivelurile mai scăzute pot diminua riscurile bolilor cardiovasculare și ale cancerului de prostată.

Bărbații cu niveluri moderate de testosteron tind să fie mai echilibrați emoțional și să construiască relații familiale mai solide.

Așadar, pentru bărbații care devin tați, scăderea testosteronului reprezintă o adaptare biologică necesară, nu o pierdere. Hormonul nu dispare, ci se ajustează în funcție de contextul familial, facilitând comportamente precum implicarea, empatia și disponibilitatea emoțională.