Consiliul Județean poate să realizeze angajări în continuare, chiar și după reducerile anticipate de premierul Ilie Bolojan, iar aproximativ 200 de posturi vor rămâne disponibile.

Șeful Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a spus că reforma administrativă implementată la nivelul CJ a lăsat în structură aproximativ 200 de posturi care pot fi ocupate. Potrivit lui, după aplicarea reducerilor, CJ Timiș ar avea în continuare posturi libere, chiar dacă reducerile dorite de premierul Ilie Bolojan vor avea loc.

Simonis a comentat aceste afirmații în contextul declarațiilor recente ale premierului Bolojan, care a subliniat că o reformă în administrație trebuie să țină seama de numărul real de posturi efectiv ocupate în administrația publică din țară pentru a însemna într-adevăr o reducere.

Deși nu au intrat încă toate organigramele în vigoare, inclusiv cea a aparatului propriu ce va intra în vigoare la 1 octombrie, după tăierile de 40-45% din posturi, în Consiliul Județean Timiș, odată ce se vor elimina 45% posturi și noua organigramă devine activă, vor exista aproximativ 200 de posturi libere care ar putea fi ocupate ulterior. Cu toate acestea, nu se vor face angajări suplimentare.

Șeful CJ a mai spus că economiile vor fi direcționate către cofinanțări ale proiectelor finanțate din fonduri europene.

În urma reducerii de 600 de posturi din toate structurile, inclusiv din subordonate, conducerea CJ Timiș anunță o scădere a cheltuielilor cu 50 de milioane de lei.

Obiectivele premierului Bolojan privind administrația locală

Premierul Ilie Bolojan a explicat că soluția pentru creșterea eficienței administrației locale nu a fost găsită în coaliție, iar o reducere de 25% a posturilor din organigrame ar desființa doar posturi ipotetic neînființate sau vacante, iar efectele reale asupra scăderii cheltuielilor ar fi aproape nule.

În fiecare instituție există posturi ocupate și vacante; vacantele au rolul de a susține conducerea și oferă o rezervă pentru ocuparea unor poziții viitoare. Dacă discutăm despre reduceri, trebuie să luăm în calcul numărul efectiv al posturilor ocupate în administrația din România, deoarece aceasta reprezintă adevărata reducere.

Potrivit lui, în România sunt aprobate în administrație aproximativ 190.000 de posturi; dintre acestea aproximativ 164.000 sunt reglementate prin organigrame, iar dintre acestea aproximativ 130.000 sunt ocupate.

Analiza arată că diferența dintre numărul maxim de posturi în care poate acționa guvernul și numărul efectiv ocupat se situează în jur de 32%, ceea ce înseamnă posturi neînființate sau vacante. Astfel o reducere de 25% ar atinge în principal posturi neocupate iar efectele reale asupra cheltuielilor ar fi aproape nule. Despre aceasta a comentat premierul Bolojan.