Vizita lui Adrian Năstase și Viorica Dăncilă în Beijing evidențiază interesul unei culise a elitei românești pentru o opțiune alternativă la ordinea liberală dominată de Occident, explicată de un expert în diplomație și securitate.

Vizita în China a fostei conduite guvernamentale arată că o parte a clasei politice românești caută legitimitate în relațiile cu Beijingul sau cu Moscova, ca sursă de validare și potențial contrapondere la presiunile UE legate de statul de drept, reforme și combaterea corupției, afirmă Marius Ghincea, cercetător la ETH Zurich, specialist în politică externă și securitate.

Prezența celor doi foști premieri la Beijing a stârnit reacții critice în București, inclusiv din partea ministrului de externe, Oana Țoiu, care a spus că România nu poate fi reprezentată de oficiali ce apar în poză alături de Putin.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Ghincea a propus o interpretare a prezenței lor la evenimentele de la Beijing, unde au fost fotografiați alături de Xi Jinping, Vladimir Putin, Kim Jong Un și alți lideri autoritari.

Confruntarea legată de apariția cuplului Năstase–Dăncilă la aniversarea a 80 de ani de la victoria în războaiele chinezo-japonez și mondiale readuce în dezbatere influența Chinei în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, spune Ghincea.

El menționează un raport conceput în colaborare cu Clara Volintiru și Ivan Nikolovski, în care se susține că nivelul influenței Chinei în regiune depinde mai mult de deschiderea elitelor locale decât de acțiunile Beijingului.

Dacă analizăm ultimii 15 ani, dinamica influenței chineze în regiune a variat semnificativ de la o țară la alta și chiar în interiorul aceleiași țări, de la perioadele Ponta la Orban/Cîțu. Această variație nu poate fi explicată doar prin acțiunile Chinei, pentru că Beijingul a aplicat un set similar de strategii în toată regiunea.

Explicația rezidă în voința elitelor: acolo unde liderii politici au dorit o legătură mai strânsă cu China, influența a crescut, iar acolo unde deschiderea a lipsit, efectul a rămas redus. Practic, decizia aparține în primul rând elitelor noastre, nu strategiilor chineze.

Dar de ce ar dori unii lideri din Europa Centrală și de Est să se apropie de Beijing?

Pentru aceste elite, apropierea de China pare o modalitate de a contrabalansa influența UE și a SUA

Ipoteza este că motivațiile principale derivă din tendințe ilibere ale liderilor: apropierile cu China oferă spațiu de manevră pentru a reduce presiunea occidentală față de statul de drept, reforme și luptele anticorupție, creând un spațiu de manevră suplimentar, explică cercetătorul.

Raportul detaliază faptul că vizita lui Năstase și Dăncilă la Beijing surprinde o cerere locală pentru o alternativă la ordinea liberală occidentală în care trăim.

Conform analizei, prezența lor sugerează că o parte a elitelor politice românești percepe în China sau în Rusia o sursă de validare și o potențială cale de contracarare a presiunilor europene privind statul de drept, reformele și combaterea corupției.

MAE a criticat prezența celor doi foști premieri

Fostul premier Adrian Năstase a anunțat că se afla la Beijing în calitate de fost demnitar, invitat de autoritățile chineze, pentru a participa la evenimentele organizate cu ocazia comemorării a 80 de ani de la înfrângerea Japoniei în al Doilea Război Mondial.

Miercuri, Năstase, însoțit de soție, alături de Dăncilă, au asistat la parada de la finalul celebrării. În fotografia de final, erau înainte Xi Jinping, Putin și Kim Jong-Un, în timp ce liderii din alte state din zonă au completat rândurile; singurul oficial european prezent a fost premierul slovac Robert Fico.

Ministrul de externe Oana Țoiu a declarat că cei doi foști premieri au fost prezenți în calitate de persoane private, iar România nu poate fi reprezentată de oficiali care se poziționează lângă lideri ruși.

Ea a adăugat că patriotismul real nu înseamnă să te alinți cu agresorul, mai ales în contextul situațiilor recente de la granița noastră și din Ucraina.

Cu cine s-a întâlnit Năstase la Beijing

Sun Haiyan, vicepreședinta DepartamentuluiInternațional al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, l-a întâmpinat pe fostul premier în capitala Chinei, care este prezentat oficial ca președinte al Fundației Europene Titulescu.

Întâlnirea a avut loc marți, înainte de parada militară.

Potrivit comunicatului, Sun Haiyan i-a urat bun venit lui Năstase cu ocazia comemorării a 80 de ani de la victoria poporului chinez în rezistența împotriva agresiunii japoneze și în Al Doilea Război Mondial, iar diplomatului i s-au apreciat contribuțiile lui la promovarea relațiilor dintre China și România.

Diplomata a subliniat că China este dispusă să colaboreze cu toate segmentele societății românești pentru a avansa prietenia tradițională dintre cele două țări și pentru a consolida un parteneriat de cooperare cuprinzător în noua eră, în vederea promovării unui sistem global mai echitabil.

Năstase a remarcat, la rândul său, realizările chineze în planul dezvoltării economice și sociale din noua eră.

El a subliniat că rezistența poporului chinez împotriva agresorului japonez a avut o contribuție importantă la lupta comună împotriva fascismului.

Concepția construirii unei comunități cu un viitor comun pentru omenire, împreună cu cele patru inițiative globale promovate de Xi Jinping, reprezintă un obiectiv comun cu o pertinentă aplicabilitate practică. Fundația Română pentru Studii Europene este pregătită să joace un rol activ în acest scop.

Într-un scurt articol pe blog, Năstase a precizat că a discutat la Beijing cu Sun Haiyan despre teme sensibile de politică internațională, inclusiv conflictul din Ucraina și cadrul relației dintre China, Rusia și India.