Afectarea democrației și creșterea depresiei în Bulgaria înainte de a șaptea rundă de alegeri parlamentare în trei ani și jumătate. Extremiștii proruși intenționează să profite de criza politică durabilă.

Partidul fondat de fostul premier Boiko Borisov se preconizează că va obține victoria în alegerile legislative din această duminică din Bulgaria. Totuși, formarea unui guvern stabil rămâne problematică, conform analiștilor din Sofia. O tendință notabilă este că apatia electorală în rândul bulgarilor a crescut, concomitent cu o criză acută de încredere în corectitudinea procesului electoral. Partidul extremist Renașterea capitalizează pe acest fond, concurând pentru a ocupa locul al doilea.

Bulgaria se pregătește pentru o nouă rundă de alegeri parlamentare, a șaptea în perioada de trei ani și jumătate, dar șansele ca acestea să pună capăt crizei politice prelungite par foarte reduse, similar cu rezultatul alegerilor anterioare.

Degradarea situației politice se face simțită. Scăderea prezenței la vot (aproximativ 33-38%), neîncrederea în instituții și apatia politică sunt efecte evidente ale crizei, a explicat jurnalistul Krassen Nikolov de la Mediapool.bg.

Un sondaj efectuat de Gallup International a relevat că 62% dintre bulgari nu au încredere că alegerile din 27 octombrie se vor desfășura corect. Aceștia sunt preocupați de pratica cumpărării de voturi și de voturile controlate.

Analiza sondajelor de opinie

Un sondaj realizat în colaborare de bTV și Market Links, publicat pe 22 octombrie, sugerează că șapte partide ar putea intra în noul parlament.

Coaliția de centru-dreapta GERB-UDF, condusă de Boiko Borisov, beneficiază de cea mai mare susținere, cu 24% din preferințele alegătorilor.

În următoarea poziție se află coaliția reformistă Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică cu 14,1%, urmată la mică distanță de partidul pro-Kremlin Renașterea, cu 13,1%. Altele sondaje au sugerat chiar că Renașterea ar putea ocupa locul al doilea.

Pentru prima dată de la căderea comunismului, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) s-a rupt în două formațiuni separate, ambele având șanse să depășească pragul electoral de 4%.

Una dintre aceste noi entități, Alianța pentru Drepturi și Libertăți, ar putea obține 8,3% din voturi, iar cealaltă coaliție, DPS – Noul Început, 7,2%.

Alături de acestea, Partidul Socialist Bulgar - Stânga Unită ar putea obține 7% din voturi, iar partidul populist „Există un Astfel de Popor” (ITN) se estimează că va obține 4,6%.

Problemele de încredere în democrație

Alegerile de duminică derivă, parțial, din crizele politice emergente din protestele din 2020-2021, care au condus la instabilitate guvernamentală. Din 2021, bulgarii au avut parte de doar două guverne funcționale într-un climat politic turbulent.

Ambele cabineți au pierdut sprijinul partenerilor de coaliție atunci când au încercat reformele sistemului judiciar și combaterea corupției, a subliniat Margarita Assenova de la Jamestown Foundation.

Un sondaj recent Gallup a subliniat că doar 10% din populație are încredere în integritatea alegerilor. Această situație reflectă o tendință descendentă constantă în încrederea bulgarilor față de corectitudinea votului.

Nivelul scăzut de încredere în alegeri rămâne cel mai scăzut din Uniunea Europeană și dintre toate regiunile lumii.

Frustarea față de instituțiile democratice este vizibilă și în aprecierea sistemului judiciar, care beneficiază de o încredere de doar 17%. Aceasta a fost cea mai scăzută nivel din UE și a doua la nivel mondial, conform celor raportate de Gallup.

Neîncrederea se extinde și asupra conducerii Uniunii Europene, conform aceluiași sondaj.

„Scepticismul față de instituțiile naționale și față de conducerea UE semnalează o provocare sistemică în societatea bulgară. Crizele politice ciclice și instabilitatea guvernamentală contribuie la deziluzia generală față de acestea” a explicat Gallup.

Practicile de corupție electorală

Delian Peevski, un om de afaceri influent și mogul media sancționat, este o figură esențială în această competiție electorală. Este acuzat de implicarea în afaceri de corupție extinsă.

Ex-premierul reformist Kiril Petkov a menționat că Peevski exercită un control considerabil asupra sistemului judiciar și asupra serviciilor de securitate și a subliniat legătura dintre mogul și Boiko Borisov.

Peevski a demarat o amplă campanie pentru cumpărarea voturilor, arou și s-a raportat o serie de infracțiuni electorale, inclusiv arestări legate de acest fenomen.

Propaganda pro-rusă și ascensiunea Renașterea

În acest context, propaganda rusă se amplifică, iar partidul prorus Renașterea caută să preia inițiativa. Aceasta formațiune a început să câștige popularitate în 2020, plănuind să capitalizeze pe scepticismul față de autoritățile locale și pozițiile proruse.

Renașterea vizează să consolideze baza de suport pro-ruse, estimată de cercetători la aproximativ 30%. Aceasta a câștigat teren în rândul alegătorilor din partidul socialist tradițional.

Propaganda în social media joacă un rol esențial în popularitatea Renașterea, unde liderul său Kostadin Kostadinov are un număr considerabil de urmăritori.

Perspectivele formării unei coaliții stabile

Posibilitățile de a forma o coaliție durabilă după aceste alegeri sunt reduse. Totuși, există perspective moderate pentru un guvern, care este puțin probabil să persiste pe termen lung.

O coaliție viabilă ar putea include partidul lui Borisov, GERB, reformiștii din PP-DB și alte partide mici. Totuși, există divergențe semnificative care ar putea duce la blocaje.

Borisov a afirmat recent că viitorul coaliției depinde de partidul său, declarând că GERB vrea să numească propriul prim-ministru, în timp ce PP-DB preferă un guvern format din experți.

„O posibilitate pe care o observ este formarea unei coaliții în jurul GERB și PP-DB și a altor partide, dar rămâne de văzut cum va evolua situația” a declarat politologul Dimitar Ganev. El a adăugat că, dacă Renașterea va obține un loc fruntaș, aceasta va influența semnificativ formarea unui guvern.