Asociațiile bancare și Confederația Concordia contestă planul de implementare a taxei pe tranzacțiile bancare

Recent, a fost observată o intensificare a discuțiilor în public referitoare la introducerea unor taxe noi, inclusiv unele aplicabile pe sectoare, fără a se desfășura un dialog adecvat cu partenerii sociali. Aceasta este poziția exprimată marți de Consiliul Patronatelor Bancare din România împreună cu Confederația Patronală Concordia.

Cele două entități subliniază, în mod specific, propunerea de a institui o taxă aplicabilă tranzacțiilor efectuate în sectorul bancar, care ar fi percepută atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, similar cu comisioanele aplicate la efectuarea plăților.

„Aceasta reprezintă un exemplu flagrant al unei abordări superficiale asupra unor teme complexe, care creează o iluzie de beneficii bugetare pe termen scurt, însă, în realitate, conduc la efecte economice și sociale negative pe termen lung. Ne opunem ferm propunerii de a introduce o taxă pe tranzacțiile bancare, dar și oricărei alte taxe ce ar putea afecta sistemul bancar, având în vedere impactul economic și social nefavorabil!”, se menționează în declarația comună.

Semnatarii comunicatului consideră că orice măsură fiscală ar trebui să respecte principiile de predictibilitate și eficiență economică. Soluții viabile ar trebui să vizeze digitalizarea administrației, facilitarea colectării eficiente a impozitelor și stimularea inițiativei private, nu înființarea de taxe care penalizează, de fapt, contribuabilii care își achită în mod regulat obligațiile către Stat.

„Experiențele anterioare arată clar că majorările de taxe, precum și impozitele speciale aplicate ad-hoc, nu au generat beneficii. Dimpotrivă, acestea au contribuit la irosirea fondurilor publice. Niciun efect pozitiv asupra economiei nu a fost identificat în urma aplicării impozitelor pe cifra de afaceri sau pe activele bancare, instituite în ultimii ani în numele echilibrului bugetar; din contră, aceste taxe au suprasolicitat contribuabilii de bună-credință”, precizează cele două organizații.

Printre efectele potențiale ale unei taxe pe tranzacțiile bancare se numără:

• creșterea utilizării plăților în numerar, care ar putea afecta direct evaziunea fiscală și extinderea economiei informale, scăderea nivelului de bancarizare (cel mai scăzut din Europa), întârzieri în investițiile pentru infrastructura plăților electronice, împiedicarea progresului în digitalizarea administrației (e-factura, e-TVA);
• incurajarea deschiderii de conturi bancare în afara țării, ceea ce ar putea conduce la concurență neloială pentru băncile locale și dificultăți în controlul fluxurilor de capital de către autoritățile fiscale;
• migrarea către platforme cu riscuri ridicate, precum criptomonedele sau serviciile de intermediere neautorizate, care expun contribuabilii la riscuri semnificative și creează vulnerabilități pentru sistemul financiar și pentru securitatea națională;
• aumentoarea inflației prin impactul în cascadă al taxei asupra formării prețurilor produselor și serviciilor, în contextul unei economii deja afectate de o inflație superioară țintei asumate;
• suplimentarea povarilor asupra categoriilor vulnerabile, având în vedere impactul asupra plăților sociale (pensii, ajutoare, burse, alocații, indemnizații, șomaj), majoritatea efectuate prin transferuri bancare;
• aumentoarea costurilor serviciilor bancare din cauza cheltuielilor legate de implementarea taxei și a administrării plăților în numerar, care se vor reflecta probabil în serviciile și produsele bancare;
• întârzierea modernizării economiei în contextul în care această taxă contravine obiectivelor strategice naționale de digitalizare și adoptare a serviciilor financiare moderne.