Bulgaria caută să înregistreze un soi faimos de cireșe ca denumire protejată în Uniunea Europeană

Renumitele „cireșe de Kiustendil”, care au devenit un simbol al excelenței și calității în rândul consumatorilor, sunt în proces de a obține o denumire protejată în UE, conform Mediapool.bg, sursă menționată de Rador Radio România.

Această inițiativă aparține primarului orașului, inginerul Ognian Atanasov, care a organizat o întâlnire între producători și specialiști din Ministerul Agriculturii. Obiectivul este protejarea producției din Kiustendil și asigurarea unui preț mai avantajos pentru fermieri, a explicat Ognian Atanasov.

În piețele din Sofia, comercianții promovează adesea acest produs, etichetându-l cu denumirea „cireșe de Kiustendil”, chiar și atunci când fructele nu provin din această zonă agricolă a Bulgariei, conform publicației menționate.

Anul acesta, această denumire lipsește din piețe din cauza înghețului din aprilie, care a afectat sever recolta de cireșe, iar numărul acestora este extrem de scăzut. Fructele care au supraviețuit se găsesc doar în satele montane, care au înflorit târziu, dar chiar și acolo, recolta este modestă.

Procedura de înregistrare a denumirii protejate în UE

Înscrierea denumirii protejate pentru „Cireșele de Kiustendil” este un proces complex, dar cu sprijinul Ministerului Agriculturii, al autorităților locale și al Institutului de Pomicultură, producătorii speră să obțină această denumire de origine. Acest lucru va implica formarea unei asociații non-profit, la care pot adera toți producătorii interesați din regiunea Kiustendil.

Fermierii trebuie să prezinte dovezi ale producției lor din ultimii trei ani. Ulterior, se va depune o cerere la Ministerul Agriculturii și Alimentației, un rezumat urmând să explice caracteristicile unice ale acestei producții.

Verificările la fața locului vor urma după aceste etape. Conform specialiștilor din Ministerul Agriculturii de la Sofia, acești pași pot fi finalizați până la sfârșitul anului, iar Ministerul va trimite ulterior cererea către Comisia Europeană, unde procesul poate dura între un an și doi, conform experienței anterioare.

Acest demers este contingent pe eventuale obiecții din partea altor state membre.

Originea cireșelor de Kiustendil

Cireșele au fost introduse în Kiustendil în jurul anului 1400, când orașul a fost sub dominația turcească, a declarat Dimităr Domozetov, un expert cu mulți ani de activitate la Institutul de Pomicultură și producător agricol.

Potrivit acestuia, 13.000 de turci s-au stabilit în Kiustendil, aducând cireșul din provincia Konya. Până la anul 1878, cireșii erau cultivați doar în curți, iar după această dată, pomicultura a început să prospere în regiunea Kiustendil, a adăugat profesorul Domozetov.

În 1896, Kiustendil a găzduit prima expoziție pomicolă, iar suprafețele cu pomi fructiferi erau de 13.800.000 de metri pătrați, astăzi extinzându-se de trei ori.

Gustul distinctiv al cireșelor din Kiustendil se datorează condițiilor climatice unice, deoarece orașul este situat într-o vale înconjurată de munți, iar temperatura variază cu 10-15 grade între zi și noapte, a explicat profesorul Domozetov.

În fiecare an, municipalitatea Kiustendil organizează un „Festival al Cireșelor” în luna iunie. Anul acesta, festivalul se va desfășura pe parcursul a trei zile, între 27 și 29 iunie, în ciuda recoltei slabe.

Pe lângă expozițiile de artă cu cireșe și prezentarea fructelor, festivalul va include un program artistic bogat, cu concerte de la artiști celebri, activități recreative și un târg al meșteșugarilor. De asemenea, va exista o zonă culinară cu demonstrații și degustări realizate de maeștri bucătari.

Numărul denumirilor protejate în Bulgaria

Până în prezent, Bulgaria a obținut 13 denumiri protejate recunoscute la nivel european. Prima a fost înregistrată în 2011 pentru Gornooryahovski sudzhuk, un salam produs în Gorna Oreahovița.

Anul 2023 a fost deosebit de fructuos, cu trei noi produse protejate: Salam Lukanka Troianska, Sudzhuk Tărnovski, iaurtul bulgăresc kiselo mlyako și brânza albă bulgărească în saramură; ultimele două fiind recunoscute pentru întreaga țară, ceea ce este o realizare remarcabilă.

Cea mai recentă denumire protejată este „ceaiul de plante de Strandja”, care a ținut de o obiecție din partea Greciei. Aceasta a susținut că plantele se regăsesc și pe teritoriul său, însă autoritățile bulgare au reușit să protejeze eficient produsul, conform specialiștilor din Ministerul Agriculturii.

Mai mult, Bulgaria deține 54 de soiuri de vinuri și 12 tipuri de țuică protejate din anumite regiuni. Majoritatea denumirilor protejate vizează produse locale și lactate. Este timpul ca Bulgaria să extindă protecția și pentru fructe și legume, conform Mediapool.

În prezent, cinci țări au denumiri protejate pentru cireșe din regiuni specifice. Ungaria are cireșe protejate din două zone, iar Portugalia, Franța, Italia și Spania dintr-una.

În Uniunea Europeană, sunt înregistrate 1.663 de vinuri cu indicații geografice, 1.745 de produse agricole și alimente cu indicații geografice și 264 de băuturi spirtoase cu indicații geografice.

Foto articol: © Petia Miladinova | Dreamstime.com