Când începe îmbătrânirea accelerată și cum o putem încetini: „Corpul nostru este asemenea unei mașini, unele componente se uzează mai repede”

Contrar credinței populare, îmbătrânirea nu este un proces liniar, arată studii recente. Corpul uman se dezvoltă constant în copilărie și adolescență, dar după vârsta de 50 de ani, funcțiile biologice încep să se degradeze rapid, prima afectată fiind sistemul circulator. Totuși, există metode prin care putem încetini acest fenomen.

O cercetare recentă publicată în revista Cell, sub coordonarea lui Guanghui Liu de la Academia Chineză de Științe din Beijing, a examinat țesuturi prelevate de la 76 de indivizi, cu vârste între 14 și 68 de ani, decedați în urma unor traume craniene accidentale.

Acest studiu a analizat șapte sisteme ale corpului, incluzând cardiovascular, digestiv, imunitar, endocrin, respirator, integumentar și musculo-scheletal.

Cercetătorii au construit „ceasuri proteomice” pentru a monitoriza îmbătrânirea la nivel de organ, observând un declin semnificativ al vaselor sanguine începând cu vârsta de 50 de ani, acestea fiind printre primele care manifestă semne de îmbătrânire.

Îmbătrânirea nu se desfășoară uniform

Deși adesea se presupune că îmbătrânirea se produce treptat, ultimele cercetări sugerează că este mai degrabă un proces cu fluctuații. Perioadele de schimbări abrupte alternează cu faze de stabilitate.

Cercetătoarea Maja Olecka, specializată în biologia îmbătrânirii la Institutul Leibniz din Jena, Germania, susține acest concept: „Observăm aceste cicluri de schimbări legate de vârstă, dar poate fi dificil să identificăm momentele precise de tranziție.”

Echipa lui Guanghui Liu a identificat 48 de proteine a căror expresie variază odată cu vârsta și care au legătură cu numeroase afecțiuni.

Primele semne de schimbare devin vizibile în jurul vârstei de 30 de ani la nivelul glandelor suprarenale, responsabile pentru producția hormonală.

Michael Snyder, genetician la Universitatea Stanford, afirmă că rezultatele studiului converg cu observațiile care subliniază importanța reglării hormonale și a metabolismului în procesele de îmbătrânire.

Acesta susține că modificările fundamentale se manifestă considerabil pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Fereastra crucială între 45 și 55 de ani

Intervalul de vârstă 45-55 de ani este considerat critic pentru intensificarea ritmului de îmbătrânire, cu modificări rapide ale proteinelor din corp ce impactează funcționarea organelor.

Una dintre cele mai semnificative schimbări are loc la nivelul aortei, principalul vas care transportă sângele bogat în oxigen de la inimă către restul corpului.

Cercetătorii au descoperit o proteină produsă în aortă care, atunci când a fost administrată șoarecilor, a accelerat semnele îmbătrânirii. Guanghui Liu bănuiește că vasele sanguine pot distribui factori de îmbătrânire către alte părți ale corpului.

În experimente ulterioare, administrarea proteinei la șoareci a dus la o reducere notabilă a vigorii, rezistenței și coordonării, precum și la apariția unor semne clare de îmbătrânire vasculară.

Ritmul diferit de degradare a organelor

Studiul a relevat faptul că organele nu îmbătrânesc uniform. Pe lângă aortă, modificări semnificative au fost observate în pancreas și splină.

Aceste modificări includ o creștere a activității proteinelor asociate cu afecțiuni cardiovasculare, fibroză, ficat gras și cancer hepatic.

„Când privim corpul omenesc ca pe o mașină, observăm că anumite componente se uzează mai rapid”, a declarat Michael Snyder. Descoperirea punctelor slabe ar putea permite intervenții precoce care să încetinească procesul de îmbătrânire.

Tehnici eficiente pentru întârzierea îmbătrânirii

Există soluții accesibile și eficiente pentru a încetini îmbătrânirea, care includ modificările stilului de viață.

• Suplimentarea cu omega-3: Consumul zilnic de 1 gram de omega-3 s-a dovedit a încetini îmbătrânirea, având beneficii antiinflamatorii și protejând celulele;
• Optimizarea nivelului de vitamina D: Aceasta ajută la prevenirea scurtării telomerilor, un semn asociat îmbătrânirii, fiind esențială în sezonul rece sau pentru cei mai puțin expuși la soare;
• Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică constantă îmbunătățește funcția cardiovasculară, menține oxigenarea țesuturilor și flexibilitatea vaselor sanguine. Rezultatele devin vizibile în câteva luni și un program regulat include atât exerciții cardio cât și de forță pentru a combate reducerea masei musculare după vârsta de 30 de ani;
• Combinația optimă de exerciții, vitamina D și omega-3: Combinând aceste elemente se observă o îmbunătățire mai evidentă a stării de sănătate; sunt ușor de integrat și întreținut pe termen lung;
• Minimizarea timpului pe scaun: Controalele periodice și pauzele scurte la intervale regulate reduc riscul bolilor cronice și al îmbătrânirii biologice accelerate;
• Somn corespunzător: Un somn odihnitor ajută la regenerarea celulară, reglarea imunității și activitatea genetică, contribuind la menținerea unei vârste biologice tinere;
• Restricție calorică moderată: Aceasta menține funcțiile cognitive și biomarkerii la un nivel sănătos, fără a afecta aportul esențial de nutrienți.

Metode experimentale suplimentare

Oamenii de știință investighează și metode inovatoare de întârziere a îmbătrânirii, cum ar fi reprogramarea celulelor T, care sunt părți ale sistemului imunitar.

Un studiu din 2024 sugerează că aceste celule pot fi modificate genetic pentru a reduce influențele altor celule care contribuie la îmbătrânire.

O altă linie de cercetare explorează folosirea metforminei, un tratament antidiabetic, pentru a întârzia debutul bolilor legate de vârstă.

Studiile preliminare sugerează că metformina poate reduce inflamația cronică și stresul oxidativ, factori implicați în declinul cognitiv, cancer și boli cardiovasculare.

Dr. Nir Barzilai, moderatorul cercetării, subliniază că obiectivul este nu doar prelungirea vieții, ci și extinderea anilor de sănătate. Studiul cuprinde 3.000 de participanți monitorizați timp de șase ani.