Impactul neprevăzut al avuției excesive: o națiune confruntată cu bogăția proprie / „Avem de șase ori salariul nostru anual în conturi, dar irosim o șansă unică”

Într-o mică națiune care s-a transformat într-un titlu de forță economică datorită exploatării resurselor de petrol și gaze, cetățenii se bucură de o bogăție similară cu câștigul la loto: aceștia pot munci mai puțin și duc o viață axată pe recreere. Totuși, acest succes ar putea deveni o piedică în avansul țării, avertizează tot mai mulți analiști, relatează o publicație israeliană de prestigiu.

În anii '60, resursele descoperite în Marea Nordului au transformat Norvegia în al treilea mare furnizor de energie al lumii și într-una dintre cele mai prospere țări. Fondul său suveran deține în prezent aproximativ 1,5% din acțiunile bursiere globale și a generat recent un profit de 222,4 miliarde de dolari.

Norvegia a dovedit o reziliență remarcabilă în fața prăbușirii prețurilor energiei, iar moneda sa s-a menținut destul de stabilă, în ciuda instabilităților geopolitice mondiale.

Cu un fond suveran evaluat la peste 2 trilioane de dolari, echivalentul a circa 340.000 de dolari pentru fiecare cetățean, există semne de îngrijorare crescândă cu privire la potențiale crize, atenționează tot mai mulți experți.

Recent, principalele nemulțumiri ale norvegienilor vizau controlul guvernamental strâns asupra avuției – doar 4% din fond este utilizat în buget – și abordarea sa prudentă în materie de investiții.

Aceste probleme erau adesea eclipsate de puterea economiei, șomajul scăzut, sistemele publice de sănătate și educație, și programele sociale generoase care includ, între altele, indemnizații extinse de șomaj și concediu parental plătit timp de 49 de săptămâni.

Totuși, în Oslo se ridică noi semne de întrebare: se opun aceste investiții publice, susținute de fondul suveran, dezvoltării durabile? Unii critici afirmă că situația actuală a condus la o demotivare generalizată, oamenii fiind dispuși să accepte deficite bugetare datorită pensiilor garantate.

Scăderea constantă a performanțelor educaționale

Combinarea veniturilor uriașe din resurse naturale cu o politică socială orientată spre echitate este acum privită de mulți ca un risc pentru sustenabilitatea economică a Norvegiei.

Conform ultimei analize, tot mai mulți norvegieni simt că au câștigat la loterie, adoptând week-enduri extinse și zile de muncă reduse, totodată punând accent pe timp liber și familie.

În ciuda abordării liberale față de imigrație, Norvegia se confruntă cu dificultăți în ocuparea locurilor de muncă calificate, în special în domenii precum ingineria. Totuși, structurile salariale egalitare fac ca și lucrătorii cu abilități limitate să primească salarii decente, ceea ce majorează costurile produselor de export.

Cartea recent publicată de Martin Bech Holte, „Țara care a devenit prea bogată”, subliniază stagnarea economică, sugerând că economia se bazează mai degrabă pe resurse existente decât pe inițiative inovatoare.

Bech Holte evidențiază o creștere economică modestă, argumentând că Norvegia nu performează corespunzător cu resursele investite în educație și infrastructura cetățenilor.

De exemplu, norvegienii iau, în medie, 27,5 zile de concediu medical pe an, cel mai ridicat număr din cadrul OCDE, de patru ori peste media organizației. Performanțele educaționale în știință, matematică și citire sunt în declin de zece ani, scăzând sub media OCDE, în ciuda faptului că Norvegia investește aproape dublul sumei medii per elev. Mai mult, gospodăriile norvegiene au cel mai mare raport dintre datorie și venituri din OCDE.

„Ar trebui să fie un far pentru oportunități. Totuși, este contrariul”

„Norvegia ar trebui să atragă oportunități și talente”, a comentat Bech Holte într-un interviu. „Dar realitatea este alta. Lipsa de ambiție este influențată în întregime de fondul petrolier.”

Cartea „Țara care a devenit prea bogată” a declanșat o serie de dezbateri aprinse, mulți argumentând că fondurile publice au fost irosite pe proiecte cu bugete depășite și termene amânate.

Chiar dacă unii economiști contestă acuratețea datelor din lucrarea lui Bech Holte, alții susțin că Norvegia ar putea avea un nivel de prosperitate și mai mare, dată fiind resursele disponibile.

Deși Norvegia a cunoscut succese în investiții în tehnologie și inteligență artificială, Bech Holte argumentează că aceste domenii, alături de cercetare, au stagnat, și critică lipsa de inovație.

Acuzând un climat de complacere, Bech Holte susține că Norvegia se confruntă cu o regresie științifică, pierzând inovatori atrași de fiscalitatea considerată punitivă, menținută parțial pentru finanțarea beneficiilor sociale pentru cei care aleg să nu lucreze.

„Am scris intenționat pentru a provoca discuții aprinse, în bine sau în rău,” a declarat Bech Holte. El propune reforme fiscale drastice și limitarea cheltuielilor publice pentru a reinvigora economia.

„Am primit moșteniri sub formă de avuție, oferindu-ne luxul de a alege calea minimă de rezistență”, a spus Bech Holte recent, subliniind că Norvegia își prejudiciază o oportunitate imensă.

Sursa foto: Dreamstime.com