INTERVIUL: Efectele austerității în schimbul stabilității economice – lecții din experiența Argentinei

Argentina a implementat politici de austeritate înaintea altor țări, inclusiv România, afectând profund societatea, dar reușind să reducă inflația semnificativ. Specialiștii sunt uimiți de cum Javier Milei gestionează aceste măsuri economice dure, menținându-și popularitatea, ne informează Facundo Cruz, profesor de științe politice la Universitatea din Buenos Aires, într-un interviu captivant.
- Situația din Argentina, deși mai gravă din punct de vedere financiar, reflectă provocările întâmpinate acum de România, unde societatea resimte presiunea măsurilor de austeritate implementate pentru a stabiliza bugetul și economia.
„Drujba tăierilor bugetare” a lui Milei
La mai bine de un an și jumătate de când a preluat mandatul, administrația Milei se laudă cu o inflație scăzută, un surplus bugetar și ceva creștere economică – rezultate ale reducerilor drastice de cheltuieli inițiate de liderul argentinian.
Milei și-a construit campania electorală sub simbolul unei drujbe, promisiunea unor reduceri masive de cheltuieli publice.
În acest context, multe persoane se luptă să își acopere cheltuielile zilnice. Reducerile în domeniile sănătății și educației sunt criticate de medici, pacienți și profesori, iar pensionarii cer insistent majorarea pensiilor pentru a ține pasul cu inflația.
Studiile arată o creștere a inegalităților în mandatul său. Protestele sociale de amploare din 2024 par să-și fi pierdut din intensitate și momentan nu amenință guvernul.
Cu toate acestea, Milei se bucură de rezultate neașteptat de bune în sondaje și ar putea să își extindă numărul de parlamentari la alegerile parțiale din octombrie, deși nu deține o majoritate.
„Este președintele cu cea mai mică susținere majoritară din istoria recentă, dar continuă să performeze bine în sondaje”, afirmă Facundo Cruz.
Divizări sociale accentuate
La preluarea funcției, reducerea inflației era prioritatea lui Milei. Într-un climat de recesiune acută, prețurile creșteau constant, iar avertismentele despre o posibilă hiperinflație erau la ordinea zilei.
Pentru a controla situația, guvernul a redus drastic cheltuielile, concediind 50.000 de angajați publici, comasând agenții și stopând indexarea salariilor și pensiilor la inflație.
Măsurile au fost bine primite de economiști și politicieni internaționali, inclusiv în România, dar au generat o recesiune profundă pe termen scurt.
Inflația a căzut notabil, de la 12,8% în noiembrie 2023 la 1,5% în mai anul următor.
După un an de ajustări drastice, economia argentiniană a început să dea semne de redresare, cu trei trimestre succesive de creștere a PIB-ului.
În spatele statisticilor, însă, se află o realitate dureroasă.
Cei bogați preferă acum să călătorească și să consume, profitând de un peso consolidat și dolari ieftini. Capitala Buenos Aires este animată, fără indicii de criză.
În schimb, clasa medie și cei săraci tăiaie din cheltuieli pentru a-și asigura necesarul de zi cu zi.
Un raport al Moiguer avertizează că, în ciuda redresării economice, inegalitățile cresc, afectând jumătate din populație care nu își poate acoperi cheltuielile.
Datele recente arată un șomaj în creștere de 7,9%, motivând îngrijorările continue privind piața muncii.
Facundo Cruz subliniază că strategia economică a lui Milei a avantajat clasele superioare și a menținut programe limitate pentru cei mai defavorizați.
„Guvernul nu a îmbunătățit condițiile celor defavorizați, dar încearcă să prevină problemele de securitate pe străzi”, a explicat Cruz.
Politicile guvernamentale au încercat să susțină parțial prețurile servicilor publice, cum ar fi electricitatea și transportul, care au crescut semnificativ odată cu mandatul lui Milei.
„Clasa de mijloc inferioară este cea mai afectată de actualele probleme economice”, adaugă Cruz.
Pensionarii și provocările morale
Reformele economice impuse de Milei îi afectează direct pe pensionari, prin refuzul de a indexa pensiile la inflație.
Vârstnicii protestează săptămânal în fața Congresului, deseori susținuți de alți manifestanți, chiar dacă guvernul reacționează din ce în ce mai dur, inclusiv prin rețineri și utilizarea forței.
În martie 2025, un protest s-a soldat cu 120 de arestări și mai mulți răniți după intervenția poliției, inclusiv un reporter și persoane în vârstă. Ministrul Securității Naționale, Patricia Bullrich, a declarat că cei arestați riscă pedepse de până la 20 de ani de închisoare, invocând „noua lege antimafia”.
Printre protestatari s-au aflat și fani ai echipei de fotbal Boca Juniors, care susțin că pensionarii nu pot trăi decent cu pensiile actuale.
Facundo Cruz a exprima că aceasta este mai mult decât o problemă economică, ci și una morală și că nu există forțe politice capabile să-l convingă pe Milei să își revizuiască politicile.
Propunerile de a finanța creșterea pensiilor prin alte surse, cum ar fi reducerea fondurilor serviciilor secrete, nu s-au concretizat, explică Cruz.
În ciuda încercărilor Congresului de a indexa pensiile în august 2024, Milei a folosit dreptul de veto pentru a bloca inițiativa, determinând un nou vot în iulie care a stârnit furia lui Milei.
„Căutăm să păstrăm un surplus bugetar constant”, afirmă Cruz.
Provocările din sistemul medical
Sectorul sănătății a fost și el grav afectat. Milei a redus bugetul cu aproape jumătate și a concediat mii de angajați.
A desființat programe vitale, inclusiv Institutul Național pentru Cancer, și a înghețat finanțările federale pentru imunizare, într-un moment în care Argentina se confruntă cu o nouă epidemie de rujeolă.
Problemele sunt exacerbate de eliminarea controlului prețurilor la medicamente și servicii medicale private, conducând la creșteri semnificative ale costurilor.
Specialiștii recunosc necesitatea reformelor în sănătate, dar subliniază că măsurile luate au fost prea drastice și rapide.
Spitalul Garrahan pentru copii din Buenos Aires a fost în centrul protestelor, personalul atrăgând atenția asupra condițiilor precare.
Cruz afirmă că guvernul procedează în mod similar cu pensionarii, oferind creșteri salariale personalului medical sub inflație.
Sistemul sanitar public se degradează continuu din lipsa de investiții în echipamente și resurse, explică Cruz.
Justificarea reducerii costurilor
Guvernul argumentează că măsurile de austeritate sunt esențiale pentru a micșora costurile excesive din sectorul public, vizat constant pentru ineficiență.
„Mulți cetățeni susțin reducerea cheltuielilor publice și a birocrației în exces”, explică Cruz.
Răspunsul pozitiv al publicului vine mai ales când guvernul justifică reducerile în instituții cu mulți angajați care nu performează.
Problemele apar atunci când Milei apelează la aceleași argumente pentru sectoare esențiale ca sănătatea și educația, care depind de eficiența și numărul de personal. Reacțiile sunt mixte, mai ales în situații precum cea de la spitalul Garrahan, unde administrativele sunt doar o mică parte a personalului.
Protestele și-au pierdut amploarea
Anul 2024 a fost marcat de proteste ample, cu participarea sindicatelor, studenților și altor grupuri socio-profesionale.
Demonstrațiile au mobilizat forțe ample, mai ales în sectoarele sănătății și educației, provocând intervenții aspre din partea autorităților.
Protestele recente nu au reușit să stopeze reformele lui Milei.
„Chiar dacă au avut loc mari manifestații, guvernul nu a renunțat la planurile sale economice și a continuat implementarea”, a menționat Cruz.
În ultimele luni, amploarea protestelor a scăzut, iar principalele sindicate nu au mai organizat proteste semnificative.
Miercuri, protestele pensionarilor față de Congres rămân o constantă, dar întâlnesc o rezistență crescută din partea forțelor de ordine.
Rezistența guvernului Milei
Cruz vorbește despre două motive principale pentru care Milei a reușit să se mențină la putere: stabilitatea economică și poziționarea anti-Peronistă.
Referitor la economie, Milei a reușit să stabilească un curs stabil atunci când vine vorba de inflație și de rata de schimb antara peso și dolar.
„Mulți resimt stabilitatea financiară ca un câștig, motivând suportul pentru guvern. O mare parte a societății poate supraviețui cu veniturile actuale”, a explicat Cruz.
Pe plan politic, Milei își consolidează influența ca un lider anti-Peronist, pledând împotriva curentului politic dominant de stânga din Argentina.
Milei se afișează ca un oponent ferm al Peronismului și Kirchnerismului, atrăgând susținere de la o parte considerabilă a societății.
„Această combinație de anti-Peronism și stabilitate economică sprijină popularitatea lui Milei”, menționează Cruz.
Președinția sa a menținut un sprijin solid în sondaje, demonstrând capacitatea sa de adaptare.
Conform unui sondaj LatAm Pulse realizat de AtlasIntel pentru Bloomberg News, Milei are o aprobare de 44%, iar aproape jumătate dintre argentinieni îl consideră cel mai popular lider al momentului.
O întrebare remarcabilă persistă: cum poate Milei să gestioneze politici economice dure și totuși să rămână favorizat în rândul alegătorilor?
Sprijinul pentru Milei devine mai interesant luând în considerare că el nu are majoritate în Congres.
„Reușește să fie eficient ca președinte minority, dovadă fiind popularitatea sa continuă și abilitatea de a supraviețui politic”, conchide Cruz.
Pregătiri pentru alegerile din toamnă
Suportul pentru Milei va fi testat la alegerile parțiale din octombrie, unde președintele urmărește să-și consolideze poziția în Congres.
În preajma alegerilor, Congresul a votat pentru creșterea pensiilor, un pas semnificativ în campania electorală.
În aceeași sesiune, Senatul a aprobat transferul unei părți din venituri, inclusiv taxe pe combustibil, guvernelor provinciale.
Rezultatele acestor voturi au evidențiat dificultățile lui Milei în a menține alianțele politice, confruntându-se cu o rezistență din partea guvernatorilor.
Raportat la sondaje, se prevede că Milei își va crește numărul de parlamentari, dar fără a atinge o majoritate, continuând astfel să negocieze cu diverse forțe politice pentru a trece legislația.
Peroniștii, în ciuda influenței lor în Congres și la nivel local, se confruntă cu dificultăți interne, amplificate de condamnarea fostei președinte Kirchner.