Cum influențează inflația și speranța de viață economiile de pensie și ce sumă ar fi adecvată?

În Statele Unite, mai mulți oameni în vârstă de 80 și 90 de ani au discutat cu o publicație de renume despre experiențele lor financiare. Unii și-au dorit să fi fost mai generoși cu cheltuielile personale, în timp ce alții regretă că nu au pus suficient deoparte pentru zilele de pensie.

Sue Jones credea că fondurile sale pentru pensie ar fi fost suficiente pentru anii ei de retragere. Cu toate acestea, nu anticipa să ajungă la vârsta de 90 de ani. Ea dispunea de un cont de pensie de 50.000 de dolari, alături de o pensie lunară de aproximativ 2.900 de dolari.

Totuși, veniturile sale nu mai reușeau să țină pasul cu facturile tot mai mari. Sue a avut mai multe internări în spital în decursul acestui an, acumulate la costuri medicale și coplăți pentru medicamente. Fără ajutorul financiar al copiilor săi, nu ar fi putut să facă față cheltuielilor. „Intenționam să mor la o vârstă mai obișnuită, însă planurile divine au fost altele”, a mărturisit ea.

Planificările financiare clasice sugerează că un pensionar ar avea nevoie de aproximativ 80% din venitul de muncă pentru a menține un nivel de trai confortabil în anii de retragere.

Ipoteza presupune că, odată pensionați, cheltuielile ar scădea — nu mai există costuri pentru îmbrăcăminte sau transport zilnic către locul de muncă, iar ieșirile devin mai rare. Totuși, se prevede o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru sănătate, scrie Todd R. Tresidder în volumul său despre necesarul financiar pentru pensie.

Un exemplu arată că șederea într-un azil poate depăși 72.000 de lei anual, cu costuri lunare de aproximativ 6.000 de lei. În perspectivă, acest cost poate ajunge la peste 150.000 de lei anual până în anul 2050, dacă inflația se menține la 3% pe an. Astfel, este posibil să cheltuiți cu mult mai mult decât veniturile disponibile la pensie.

Ty Bernicke a demonstrat în aceeași publicație că, de fapt, pensionarii tind să cheltuiască mai puțin, nu mai mult, odată ce se retrag.

Conform statisticilor disponibile, o persoană de 75 de ani cheltuiește aproximativ cu jumătate mai puțin decât un individ între 45 și 54 de ani. Într-un studiu publicat, Tacchino și Saltzman (1999) au observat că gospodăriile cu vârstnici de peste 75 de ani au venituri similare cu cele mai tinere, dar economisesc în aproape toate categoriile, cum ar fi alimentele, transportul, îmbrăcămintea și divertismentul. Reducerea mediului real al cheltuielilor până la 75 de ani se ridică la aproximativ 20% și este o ajustare naturală și voluntară, nu rezultat al insuficienței resurselor.

Cu toate acestea, dacă vreți să economisiți 25% mai mult la fiecare deceniu, inflația ar putea contracara aceste eforturi. O inflație anuală de 3% ar putea depăși cu mult reducerea cheltuielilor de 25% pe parcursul unui deceniu.

Impactul inflației asupra rezervei financiare necesare la pensie

În strategiile financiare convenționale, rata inflației este adesea estimată la 3%. Cu o astfel de inflație, costurile vieții s-ar dubla aproximativ la fiecare 24 de ani. Astfel, dacă în prezent cheltuiți 72.000 de lei anual, în 24-25 de ani această sumă ar trebui să fie de aproximativ 150.000 de lei pentru a vă menține același stil de viață.

De exemplu, cu o inflație la 6%, banii necesari s-ar dubla aproximativ la fiecare 12 ani, iar cineva de 65 de ani care cheltuiește acum 72.000 de lei va ajunge să cheltuiască 231.000 de lei pe an la vârsta de 85 de ani.

Inflația este, așadar, considerată una dintre cele mai mari amenințări pentru siguranța financiară a pensionarilor, după cum subliniază și Tresidder.

Cum influențează speranța de viață cerințele financiare pentru retragere?

Durata vieții după pensionare nu este niciodată sigură. Unii pot trăi doar câteva zile, în timp ce alții se pot bucura de peste un secol.

Planificările financiare tradiționale utilizează tabelele de speranță de viață pentru a anticipa durata retragerii. În România, media de viață post-pensionare este de aproximativ 17,3 ani pentru cineva care atinge vârsta de 65 de ani. Bărbații sunt est s 15 ani, iar femeile 19,1 ani.

Aceste valori sunt medii. Dacă anteriorul dumneavoastră medical sau istoria familială include probleme grave, s-ar putea să nu ajungeți la aceste cifre. Însă, la fel de posibil este să atingeți un secol de viață.

În ultimele decenii, în Europa, speranța de viață activă după 65 de ani s-a extins în general, dar în România a scăzut pentru bărbați de la aproape 6 ani la doar 4 ani. La femei, scăderea a fost mai graduală, de la 5,2 la 4 ani, conform unor studii statistice.

Comparativ cu bărbații, femeile au o longevitate sporită, însă se confruntă cu o sănătate mai fragilă, cu mai mulți ani de activitate limitată moderat sau sever.