Călătorie cu trenul între Sofia și București: Peripețiile unui jurnalist bulgar
Samuil Dimitrov, un jurnalist al publicației bulgare Mediapool, a călătorit de la Sofia la București și retur, experimentând dificultăți similare cu cele întâlnite de alți călători. Trenul a plecat cu întârziere din București, iar starea vagoanelor a lăsat de dorit, cu probleme suplimentare apărând la Ruse. Parcursul său a inclus și o oprire la Varna, totalizând 1.300 de kilometri în 30 de ore, din care o cincime a fost pe teritoriul României. Costul total al biletelor s-a ridicat la aproximativ 81 de euro (puțin peste 400 de lei).
Un sfat important pentru călători este să își ia mâncare la ei. Întârzierile sunt imprevizibile și opțiunile de achiziționare a alimentelor sunt limitate. Jurnalistul a reușit să se descurce doar cu croissante timp de trei zile, deși există posibilitatea ca alte variante să fie disponibile. Este recomandat să aveți cu voi apă și, dacă aveți noroc, să găsiți săpun.
„Gara Giurgiu Nord nu este diferită de alte gări bulgărești din apropierea defileului râului Iskar. Aici trenurile circulă cu o viteză redusă, generând o senzație de monotonie. După zece ore și jumătate de la plecare, am ajuns la București, epuizat.”
Gara de Nord: O „fațadă istorică” și experiențe la casele de schimb valutar
Imediat ce am ajuns în Gara de Nord, am avut impresia unei întâlniri cu istoria. Spre deosebire de schimbările din Sofia, orașul București a reușit să integreze structura veche a gării într-un ansamblu modern, păstrându-i fațada cu un aer de noblețe trecută. Această abordare contrastează cu reamenajarea gării centrale din Sofia de acum un deceniu.
Pe lângă aspectul istoric, existența unor mici inconveniente la casele de schimb valutar a fost evidentă. Încercările mele de a schimba leva bulgărească au întâmpinat piedici, fiind martorul unei confruntări între un angajat și un client la prima mea oprire.
La al doilea schimb valutar, leva nu a fost acceptată și a lipsit orice îndrumare către alternative. Cu toate acestea, plățile cu cardul au fost salvatoare.
Peisajul urban din jurul Gării de Nord nu este deloc ospitalier, fiind caracterizat de prezența unor sex-shop-uri și cafenele frecventate de oameni care par să își înceapă ziua cu alcool. Puținele florării care își fac simțită prezența par să aducă o notă de blândețe în acest peisaj dur.
În zona Gării de Nord se găsește și un mic bazar cu diverse suveniruri, iar un parc mic se află în proximitate. Cu toate acestea, un bărbat vizibil în stare de ebrietate dormea pe un capac de canal, fiind ignorat de polițiștii din zonă.
A doua zi, în Gara de Nord, am întâlnit doi tineri din Sofia care s-au întors cu trenul. Unul dintre ei a observat asemănări între CFR și BDZ, dar a menționat dimensiunea mult mai mare a rețelei feroviare românești. Înainte de plecarea trenului, tabela încă nu afișa linia de plecare, dar acestea sunt considerări obișnuite, cu întârzieri de până la 15 minute.
România se confruntă cu provocări feroviare similare cu Bulgaria, dar dispune și de trenuri etajate, mult mai moderne. La Videle am văzut unul astfel de tren, cu o pasageră fumând pe fereastră.
Probleme de funcționare a aerului condiționat la CFR Călători
În perioada iunie-octombrie, un vagon CFR Călători leagă Bucureștiul de Varna, fiind dotat cu aer condiționat care, însă, nu funcționează mereu optim, după cum am constatat în 2024.
Jurnalistul bulgar a întâmpinat dificultăți similare într-un vagon cu aer condiționat. Cu puțin timp înainte de plecare, personalul bulgar încă încerca să rezolve problema aerului condiționat, deranjându-se reciproc pentru un cablu neconectat. După intervenția unui conductor priceput, sistemul a început să funcționeze corespunzător. Drumul până la Varna a durat tot zece ore și jumătate, inclusiv pauza de la Ruse.
Proiectul PULSE este o inițiativă care susține colaborările jurnalistice peste granițe și este co-finanțată de Comisia Europeană. Reunim publicații importante din Europa.
Activitățile proiectului sunt coordonate de trei organizații media transnaționale importante.
