AMASP critică inegalitatea de tratament acordată magistraților: „Unii au libertate de exprimare, alții sunt sancționați pentru te miri ce”

Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) aduce în atenție diferențele de tratament dintre magistrați, subliniind că unii își depășesc limitele de exprimare prin declarații politice, în timp ce alții sunt mustrați pentru acțiuni minore, cum ar fi comunicările oficiale ale asociațiilor de magistrați.

„Nemulțumirea societății rezonează adesea și cu noi, deși nu avem mereu libertatea de aliniere a pozițiilor publice. Totuși, ne-am exprimat de multiple ori, evidențiind că responsabilitatea pentru starea actuală este împărțită și trebuie asumată într-un mod echitabil de toți factorii implicați în justiție”, declară AMASP într-o comunicare oficială.

„Respectarea obligației de rezervă este imperativă pentru magistrați”

Asociația atrage atenția că atacurile indiscriminat către magistrați sunt „nedrepte și riscante”, ducând la erodarea încrederii publice în sistemul juridic. AMASP dorește să inițieze discuții constructive despre justiția din România, abordând patru aspecte cheie: obligația de rezervă, disfuncționalitățile interne ale sistemului, problemele legislative și dimensiunea pensiilor și salariilor.

Prima intervenție pe pagina lor de Facebook se focusează pe importanța obligației de rezervă impuse procurorilor și judecătorilor.

„Într-un context social polarizat, tăcerea magistraților poate fi interpretată greșit, însă este o cerință legală – o îndatorire profesională fundamentală, nu o alegere personală. Această obligație este esențială în menținerea statutului de magistrat în cadrul unui stat de drept”, afirmă procuroarii AMASP într-un mesaj public.

Diferențe marcante în gestionarea declarațiilor magistraților

Tema este dezbătută în cinci puncte, subliniind că magistrații au restricții stricte asupra exprimării publice. Totuși, AMASP observă că unii depășesc aceste limite fără consecințe, în timp ce alții sunt disciplinați pentru exprimarea opiniei în calitate de membri ai asociațiilor lor profesionale:

„Magistrații trăiesc aceleași realități sociale, simțind aceleași presiuni. Ei sunt afectați de scăderea încrederii și de îndoielile asupra sistemului de justiție. Tăcerile noastre nu sunt din lipsă de cuvinte, ci din constrângere legală. Atunci când ne exprimăm, o facem cu prudență, dorind sincer să fim ascultați”, se menționează într-un mesaj AMASP, fără a oferi exemple concrete.

Comparația între Ilie Bolojan și un măcelar stârnește critici din partea magistraților

Recent, diferiți magistrați au criticat politicienii pentru propunerile privind reforma pensiilor în justiție, uneori abordând un ton vehement. Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, l-a comparat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar după ce acesta a prezentat noile propuneri privind pensiile și vârsta de pensionare.

Drăgușin a acuzat, într-o postare pe Facebook, că Bolojan alege să compromită imaginea unei ramuri a statului care nu dispune de alte metode de apărare în afară de legile pe care le aplică.

„Un prieten neurochirurg îmi spunea ce se întâmplă când un măcelar operează sub pretextul salvării unei vieți. M-am gândit la această metaforă după conferința de azi, ce mi s-a părut extrem de relevantă”, a scris Drăgușin pe Facebook.

„Distrugerea unui sistem de justiție echivalează cu un prim pas către dictatură. Istoria ne arată clar acest lucru. Ceea ce observăm astăzi face parte dintr-o campanie amplă de discreditare a unui sistem funcțional, similar celor din țări precum Franța sau Italia. Nu eu spun asta, ci datele europene”, menționa Drăgușin pe 29 iulie.

Cu o zi mai târziu, Alin Ene, un alt judecător din CSM, a luat poziție împotriva propunerilor lui Bolojan. „Sub pretextul reformei, premierul sfidează Constituția, ignoră jurisprudența și internaționalele standarde, toate acestea sub masca unei pretinse reforme a sistemului de pensii, la doar câteva luni după ce Legea nr. 282/2023 a stabilit deja noi condiții”.

Ene consideră că inițiativele lui Bolojan fac parte dintr-o campanie de subjugare a justiției și de redirecționare a atenției de la eșecurile guvernării.

Aceste reacții vin în momentul în care Consiliul Superior al Magistraturii își manifestase deja punctul de vedere oficial asupra reformei pensiilor magistraților.

Nicușor Dan, ținta unei ironii guvernamentale

Bogdan Mateescu, judecător și secretar general al Ministerului Justiției, a răspuns pe Facebook la afirmațiile lui Nicușor Dan despre demisia așteptată a vicepremierului Dragoș Anastasiu, implicat într-un scandal de mită.

În timp ce Nicușor Dan considera cazul drept „o problemă majoră”, Mateescu a ironizat această concluzie, comentând sarcastic: „După multe zile de reflecție, concluzia președintelui a fost că, da, e o problemă mare! Ce analiză profundă!”.

Mateescu a subliniat, de asemenea, întârzierea cu care Nicușor Dan a semnat decretele de pensionare ale magistraților, subliniind că „reținerea acestora contravine standardelor de independență stabilite de CEDO”. A spus că președintele trebuie să evite să țină magistrații „cu forța”, făcând referire la posibilele efecte negative asupra sistemului de justiție.