Perspective pentru Ucraina post-război conform liderilor informațiilor militare: Viitorul ca Israel sau Coreea de Sud, la polul opus – Belarus

Scenariile care urmează modelul Belarus sau Georgia par puțin probabile să fie acceptate de societatea ucraineană, ceea ce determină populația să reflecteze asupra condițiilor actuale și a modalităților de recuperare a teritoriilor pierdute, a declarat Kirillo Budanov, șeful Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina, într-un interviu pentru agenția Unian.

Într-o discuție televizată, Budanov a prezentat multiple scenarii posibile pentru Ucraina după războiul împotriva Rusiei. Un prim scenariu, asemănător cu cel al Georgiei, presupune lipsa unui sprijin consistent din Occident, iar Ucraina ar putea să se confrunte cu instabilitate și o recuperare economică lentă, fără integrare europeană, fiind atrasă din nou în sfera de influență a Kremlinului.

Ucraina: Construirea unei fortărețe sau riscul de deveni un vasal?

Un alt scenariu este modelul Israelului: consolidarea țării într-o manieră militară și economică cu suport solid din partea aliaților internaționali, și fără trupe străine în cantități mari pe teritoriu.

Scenariul inspirat de Coreea de Sud nu implică aderarea la NATO sau recâștigarea teritoriilor pierdute, dar asigurarea prezenței militare a aliaților și obținerea de garanții de securitate din partea Statelor Unite ar putea permite locuitorilor să beneficieze de stabilitate și dezvoltare pe 80% din teritoriu.

Cel mai pesimist scenariu este cel al Belarusului, în care Statele Unite își retrag sprijinul, Europa rămâne pasivă, iar Ucraina devine un stat vasal sub influența Moscovei, rezultând într-o victorie a Rusiei, dezbinarea Occidentului și o schimbare de durată a ordinii mondiale.

Budanov a accentuat că acestea sunt doar ipoteze privind posibilele evoluții, reprezentând scenarii teoretice.

El a mai adăugat că adevărata întrebare este ce doresc ucrainenii să obțină în final. Șeful GUR și-a exprimat neîncrederea că scenariile de tip Belarus și Georgia ar fi acceptabile pentru ucraineni, sugerând că aceștia ar putea opta pentru un model de dezvoltare similar cu cel al Israelului sau Coreei de Sud, cu toate că această problemă rămâne subiect de dezbatere.

Întrebat de Natalia Mosiiciuk dacă crede într-o reeditare a Tratatului de la Helsinki sau a conferinței de la Yalta, Budanov a menționat că deocamdată acest lucru este nerealist, deși nu poate exclude posibilitatea pe viitor. Un alt aspect pe care l-a evidențiat este identificarea liderilor capabili să ia astfel de decizii.

2014: Rădăcina provocărilor actuale

Budanov a susținut că ar fi de dorit păstrarea ordinii mondiale de dinainte de 2014, chiar dacă retrospectiv s-a dovedit a fi fragilă.

„În 2014 au început toate problemele. Deși liderul rus vorbește despre cauze profunde, el are dreptate doar în sensul propriu al cuvântului, dar cauzele reale erau evidente. Tăcerea și inacțiunea comunității internaționale au permis încălcarea ordinii mondiale”, a explicat Budanov.

Spenser Warren, doctorand în conflictologie la Universitatea din California, consideră că este un exercițiu teoretic dificil să se prezică modul în care va demara sau evolua următorul conflict dintre Kremlin și Occident.

Pe lângă aceasta, nu există certitudine cu privire la posibilitatea extinderii acestuia pe întreg teritoriul Europei. Unii analiști militari europeni sunt de părere că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ar putea escalada la nivel global.

Conform Unian, Uniunea Europeană este conștientă de faptul că, în eventualitatea unei invazii ruse, mutarea rapidă a vehiculelor blindate pe calea ferată este dificil de realizat. Totuși, analiștii consideră că și transportul pe șosea prezintă probleme semnificative, rămânând o opțiune nesigură.