Asociație de procurori reacționează la controversa pensiilor speciale: „Se cere precizie elvețiană într-un sistem ce funcționează anevoios”
Grupul „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) a emis un comunicat în care identifică 10 probleme în cadrul sistemului judiciar, în lumina dezbaterilor publice despre salarizarea și pensiile judecătorilor și procurorilor. Criticile se îndreaptă către o legislație descrisă drept „incoerentă și imprevizibilă”, precum și către condițiile de muncă și dotările procuraturii.
Conform reprezentanților AMASP, „dincolo de percepții generale și dezbateri televizate, sistemul judiciar se confruntă cu condiții puțin spectaculoase”: „Lipsa resurselor, presiunea constantă și un echilibru fragil între pasiune și epuizare” definesc realitatea cu care se confruntă zilnic.
„Cerem precizia unui ceas elvețian într-un sistem care funcționează cu dificultate, asemeni unei roți vechi. Din exterior nu se observă, dar intern, fiecare zi este o luptă contra timp, volumului de muncă și sistemului însuși”, argumentează procurorii.
Legislația, principala problemă a procurorilor din România
Principalul obstacol pentru procurorii români este legislația „lipsită de coerență și previzibilitate”, formată din multiple acte normative frecvent modificate „fără analize de impact adecvate sau coerentă sistemică”.
Procurorii exemplifică prin legi care intră în vigoare fără o aplicare clară (de exemplu, legislația privind protecția datelor victimelor care, deși este necesară, nu acoperă toate situațiile practice - ducând la returnarea dosarelor pentru anonimizare și copiere, fiecare instanță încercând să găsească cele mai bune soluții).
„În grupurile de discuții ale magistraților, întrebările de genul - cum procedați la voi? - sunt frecvente. O legislație eficientă nu ar trebui să genereze astfel de incertitudini. Legile nu țin pasul cu actualitatea (ex. infracțiunile informatice). Codul de procedură penală este grav afectat, iar instituția camerei preliminarii, introdusă pentru a accelera procesele, și-a pierdut scopul inițial, conducând la întârzieri”, explică aceștia.
Procurorii semnalează procedurile considerate „lungi, ineficiente și complicat de urmat”.
„Dosarele complexe implică mii de documente ordonate minuțios, acest fapt generând interpretări diverse pe fondul unui standard probator crescut, ce nu este reflectat de modificările legislative. Legislația penală oferă drepturi extinse pentru suspecți, reaffirmate pe parcursul procesului. Această problemă legislativă necesită o amplă discuție”, subliniază aceștia.
Pentru a corecta această situație, procurorii sugerează simplificarea Codului de procedură penală și implementarea unor formulare standardizate și verificate, eliminând redundanțele.
„Procurorii lucrează frecvent peste program”
Asociația subliniază că procurorii au un volum de muncă ridicat, pentru că toți magistrații desfășoară perioade de serviciu de câte o săptămână, în orice moment putând să fie chemați la caz.
Ei precizează că aceste ore suplimentare nu sunt „înregistrate oficial, nefiind remunerate sau recompensate cu timp liber”.
„În săptămâna de serviciu, orice apel, indiferent de oră, necesită prezența la fața locului. Alte profesiuni au acest regim, însă nu aceasta este discuția. Nu sunt prevăzute compensații salariale pentru astfel de disponibilitate. La parchetele mici, serviciul este frecvent, limitând plecarea din localitate la mai puțin de o săptămână într-un rând”, susțin ei.
În astfel de situații, perioada reținerii de 24 de ore este „printre cele mai scurte din Europa, comparativ cu Franța, Germania, Italia – 48 de ore, și Spania - 72 de ore”, specifică asociația.
„Un caz nou, de obicei complex și cu impact, necesită soluționare rapidă, transformând suspectul în suspect propus pentru arestare preventivă în 24 de ore, timp în care dintr-un apel telefonic trebuie creat un dosar complet cu probe necesare pentru plasarea persoanei sub măsuri preventive”, adaugă procurorii.
Rolul esențial al poliției în procesul penal și provocările sistemului
Fără o colaborare eficientă între poliție și procurori, activitatea judiciară ar fi serios afectată, afirmă asociația care reprezintă procurorii.
„Fiecare procuror poate supraveghea mai multe secții de poliție dintr-o regiune, discutând fiecare caz în parte și oferind îndrumări (conform Ordinului comun al MAI și PG din 20.12.2024, a fost stabilită obligația procurorilor de a participa la formarea profesională a polițiștilor), ceea ce era oricum o practică uzuală”, explică procurorii.
Procurorii atrag atenția asupra subordonării duble a polițiștilor, către parchet și către superiorul ierarhic, creând astfel disfuncționalități.
„Șeful ierarhic al polițistului semnează documentele trimise spre parchet, ceea ce întârzie procesul, fiind inutil având în vedere că ancheta este efectuată strict de către polițist și procurorul responsabil de caz. De ani de zile, solicităm trecerea poliției judiciare sub Ministerul Public, ceea ce ar eficientiza investigarea cazurilor”, concluzionează asociația.
Complexitatea sarcinilor procurorilor români uimeste colegii internaționali
Procurorii români afirmă că, în „structurile superioare, mulți lucrează direct la dosare (la structuri, absolut toate cazurile), ceea ce înseamnă că un procuror gestionează întregul proces.”
„Există foarte puține exemple în Europa unde procurorii efectuează urmărirea penală integral - la întâlnirile cu omologi străini, aceștia sunt uimiți de volumul vast de responsabilități ale procurorilor români. Delegarea acțiunilor este desigur posibilă, dar complicată, necesitând documente de semnat și procesate între multiple instituții, ștampile și numere de înregistrare”, relatează aceștia.
Procurorii abordează problema delegărilor și detașărilor în sistemul judiciar
Este important să existe criterii clare și transparente pentru delegările și transferurile în cadrul sistemului, spun procurorii, „deoarece stabilitatea îmbunătățește eficiența”.
„Lipsa continuității influențează negativ durata și calitatea procesului penal”, punctează ei.
„Sistemul de justiție este informatizat insuficient și inegal, comunicarea dintre instituții este lentă, iar procesele încă depind de documente fizice și proceduri depășite”, afirmă procurorii.
De asemenea, dotările tehnice sunt „insuficiente, neperformante”, susțin aceștia.
„Metodele de săvârșire a infracțiunilor au devenit foarte sofisticate, fiind nevoie ca anchetatorii să aibă acces la instrumente adecvate. Lipsa specializării practice duce la soluții neuniforme și întârzieri. Este necesar un plan coerent de perfecționare, adaptat evoluției infracționalității”, spun reprezentanții asociației.
„Volumul de muncă al magistraților români depășește norma altor țări UE”
Studiile demonstrează că magistrații români se confruntă cu un volum de muncă mai ridicat comparativ cu omologii lor din alte state ale Uniunii Europene.
„În țările europene, magistrații au personal numeros care îi asistă, spre deosebire de România, unde de obicei un singur grefier este disponibil, fiind nevoiți să lucreze suplimentar. O normare a muncii este dificil de implementat în actuala structură a sistemului”, declarat asociația.
Volumul excesiv de muncă este atribuit schemelor de personal învechite, neschimbate din anii 2000: „Autoritățile nu arată deschidere către restructurarea sau desființarea instanțelor mici, ineficiente și neadaptate la realitatea dinamică a prezentului.”
De asemenea, procurorii menționează că personalul echivalent magistraților beneficiază de avantajele statutului fără responsabilitățile asociate, propunând transformarea unor posturi în funcții de asistență judiciară.
„Deficitul de personal duce la un volum de muncă dublu sau triplu în anumite parchete și instanțe, afectând direct durata și calitatea actului de justiție”, conchide comunicatul.
„Probleme în investigarea infracțiunilor comise de magistrați”
Procurorii observă că investigarea infracțiunilor comise de magistrați este „dificilă”, sugerând o revenire „la un sistem dovedit deja eficient”.
„Mecanismele independente de investigație lipsesc, ducând la o impresie de intangibilitate ce afectează încrederea în sistem. Este necesar să fie selecționați procurori experimentați pentru aceste structuri”, punctează asociația.
„Numirile în funcțiile de conducere ale parchetelor ar trebui aprobate de CSM, bazându-se pe merite și criterii bine definite, urmate de o riguroasă selecție. Accesul în magistratură trebuie să respecte standarde înalte, incluzând evaluări psihologice periodice”, încheie procurorii evaluarea obstacolelor din justiție.
Recent, premierul Ilie Bolojan a anunțat un proiect guvernamental conform căruia vârsta de pensionare a magistraților va fi majorată la 65 de ani, creșterea vechimii necesare la 35 de ani. Pensia va fi ajustată la 70% din ultimul salariu net, spre deosebire de 80% din salariul brut, cum este în prezent, conform afirmațiilor sale.
