Raport: O criză globală de plastic de 1,5 trilioane de dolari amenință sănătatea umană de la naștere până la bătrânețe
Producția de plastic a înregistrat o creștere spectaculoasă, depășind nivelul din 1950 de peste 200 de ori, și provoacă efecte nocive asupra sănătății pe întregul său ciclu de viață, de la extracție până la eliminare, conform unei cercetări publicate în prestigioasa publicație The Lancet, citată de surse de încredere.
Studiul trage un semnal de alarmă asupra materialelor plastice, indicându-le ca fiind un „pericol mare, în creștere și adesea subestimat” pentru sănătatea noastră și a mediului. Raportul subliniază că se confruntăm cu o adevărată „criză a plasticului”, care este responsabilă anual de pierderi economice și probleme de sănătate ce se ridică la cel puțin 1.500 de miliarde de dolari, afectând populații de toate vârstele.
Predicții alarmante privind creșterea producției de plastic
Criza este alimentată de o creștere masivă a producției de plastic, care a depășit de 200 de ori valorile din 1950 și este prognozată să își tripleze din nou volumul, depășind un miliard de tone anual până în 2060. În timp ce plasticul îndeplinește numeroase funcții utile, cel mai semnificativ avans îl înregistrează în producția de obiecte de unică folosință, precum sticlele pentru băuturi și ambalajele fast-food.
Ca urmare, poluarea cu plastic a crescut exponențial, ajungând la 8 miliarde de tone distribuite pe tot globul, inclusiv pe vârful Muntelui Everest și în cele mai adânci depresiuni oceanice. Din păcate, mai puțin de 10% din aceste materiale sunt reciclate eficient.
Materialele plastice reprezintă un risc serios pentru oameni și mediu în toate etapele, de la extracția combustibililor fosili necesari fabricării lor până la utilizare și eliminare, conform raportului.
Aceste procese duc la poluarea aerului, expunerea la substanțe toxice și acumularea de microplastice în organism. Totodată, poluarea efectuată de plastic contribuie la proliferarea țânțarilor purtători de boli, deoarece plasticul aruncat captează apă, creând locuri de reproducere ideale pentru aceștia.
Eforturi internaționale pentru un acord global privind plasticul
Rezultatele studiului publicat în The Lancet apar înaintea ultimei runde de discuții internaționale dedicată stabilirii unui acord global obligatoriu privind reducerea poluării cu plastic, menite să adreseze această criză.
Dezbaterile sunt caracterizate de un profund dezacord între cele peste 100 de națiuni care susțin o limitare a producției de plastic și statele producătoare de petrol, precum Arabia Saudită, care se opun acestei măsuri.
„Avem o înțelegere clară asupra gravității și extinderii impactului negativ al poluării cu plastic asupra sănătății umane și a mediului”, a declarat profesorul Philip Landrigan, expert în pediatrie și epidemiologie la Boston College, principalul autor al acestei cercetări. El subliniază nevoia urgentă ca tratatul internațional să includă măsuri de protecție atât pentru oameni cât și pentru planetă.
„Efectele negative sunt resimțite în mod acut de către cei mai vulnerabili, în special bebelușii și copiii”, a adăugat cercetătorul.
Reprezentanții industriei petrochimice și ai domeniului materialelor plastice argumentează că soluția ar trebui să se focuseze pe reciclare, nu pe restrângerea producției. Totuși, specificul chimic complex al plasticului face reciclarea dificilă comparativ cu alte materiale, cum ar fi hârtia, sticla, oțelul sau aluminiul. Raportul concluzionează că „nu este posibil ca lumea să își rezolve problema poluării doar prin reciclare”.
Imagine: © Pavel Rusak | Dreamstime.com
