Cauzele principale ale respirației urât mirositoare la copii: prevenire și semnale care indică necesitatea unei consultații medicale

La copii, respirația urât mirositoare, cunoscută și sub numele de halitoză, poate apărea din diverse cauze. De cele mai multe ori, aceasta este temporară și poate fi corectată printr-o igienă orală adecvată. În cazul în care problema persistă, pot exista infecții sau afecțiuni cronice, precum diabetul și refluxul gastroesofagian.

Halitoza este termenul medical utilizat pentru a descrie respirația urât mirositoare cronică, conform specialiștilor din domeniul stomatologic. Originea acestui fenomen poate fi localizată în cavitatea bucală sau poate proveni din plămâni.

Igiena orală deficitară, cea mai frecventă cauză

Igiena insuficientă a gurii este cea mai comună cauză a respirației urât mirositoare la copii. Placa bacteriană se formează pe dinți atunci când resturile alimentare nu sunt eliminate prin periaj și utilizarea aței dentare, iar aceasta produce compuși volatili cu miros neplăcut. Un studiu publicat în 2021 subliniază că o igienă orală necorespunzătoare contribuie semnificativ la halitoză. De asemenea, cariile și abcesele dentare pot contribui la apariția respirației urât mirositoare.

Gura uscată, un alt factor de risc

Gura uscată poate fi o altă cauză a halitozei, conform unor surse medicale de încredere. Saliva joacă un rol esențial în curățarea cavității orale, ajutând la eliminarea resturilor alimentare și la menținerea sănătății dentare. Copiii cu gură uscată au un risc mai ridicat de a dezvolta halitoză și carii, deoarece resturile alimentare şi bacteriile pot rămâne în cavitate o perioadă mai lungă. Deshidratarea, respirația pe gură sau anumite medicamente pot induce această problemă la copii.

Consum de alimente cu mirosuri intense, precum ceapa și usturoiul

Un alt motiv pentru respirația neplăcută poate fi consumul de alimente cu arome puternice, cum ar fi ceapa și usturoiul. Acestea, prin procesele digestive, eliberează compuși care pot provoca halitoză. Plăcile suflate în gură sunt absorbite în fluxul sanguin și continuă să emită un miros neplăcut mult timp după masă, iar periajul dinților nu le poate elimina complet.

Aftoza, caracterizată prin depuneri albe pe limbă cauzate de bacterii, este o altă cauză comună a respirației urât mirositoare. Periajul limbii în timpul igienei dentare poate contribui la eliminarea acesteia.

De asemenea, obiecte străine introduse în nas pot genera respirație urât mirositoare, mai ales la sugari și copii mici. Acestea pot provoca inflamații și secreții neplăcute. Daca părinții observă febră și secreții nazale de culoare verde închis la copil, este important să consulte un medic.

Infecții ale sinusurilor și urechilor

Există și infecții care pot determina halitoză, printre care sinuzita, care apare ca urmare a unei răceli sau alergii. Inflamația sinusurilor duce la acumularea de fluide și bacterii care pot cauza respirație urât mirositoare.

Amigdalita, o infecție care afectează amigdalele, poate, de asemenea, să conducă la halitoză prin acumularea secrețiilor și resturilor alimentare. Alte infecții virale sau bacteriene pot influența respirația din cavitatea orală.

Gingivita, o inflamație a gingiilor provocată de placa bacteriană, poate genera mirosuri neplăcute din cauza toxinelor. O igienă orală insuficientă favorizează apariția gingivitei la copii.

Anumite afecțiuni medicale, precum diabetul, refluxul gastroesofagian sau candidoza, dar și, în cazuri rare, problemele hepatice sau renale, pot fi asociate cu respirația urât mirositoare.

Evaluarea și tratamentul halitozei

Tratamentul halitozei variază în funcție de cauză. Copiii ar trebui să fie instruiți să își mențină o igienă orală adecvată, inclusiv spălarea corectă a dinților, gingiilor și limbii de două ori pe zi. Pentru cei foarte mici, părinții trebuie să le igienizeze gura după fiecare masă și înainte de culcare.

De asemenea, o dietă echilibrată, cu un consum limitat de alimente cu arome intense și zaharuri este esențială. Carbohidrații pot contribui la dezvoltarea plăcii bacteriene.

Micul dejun trebuie să rămână o masă importantă, deoarece ajută la stimularea producției de salivă, reducând astfel mirosurile neplăcute. Este important să se mențină o hidratare corespunzătoare pe parcursul zilei.

În cazul în care mirosul persistent nu dispare, este recomandat să se consulte un specialist pediatru pentru evaluare suplimentară.

Părinții ar trebui să solicite ajutor medical în următoarele situații:  

• când halitoza este persistentă și îngrijorătoare,
• când mirosul este foarte intens dimineața,
• când respirația urât mirositoare se înscrie într-un istoric familial de afecțiuni legate de halitoză,
• în situația în care igiena dentară și alimentară este corectă, dar problema persistă.