Corespondență de la Vatican: „Am primit un mesaj: transmisiune urgentă”. Preotul român care transmite informații directe din inima Vaticanului.

Pentru comunitatea catolică română din Roma, părintele Adrian Dancă reprezintă figura spirituală cea mai apropiată. De asemenea, el este cunoscut pentru abilitățile sale de jurnalist în domeniul religios, fiind primul care a primit vestea despre dispariția papei Francisc. Adrian Dancă, coordonator al secției române de la Radio Vatican, se referă la postul de radio ca fiind o „catedrală în eter”. Am vizitat redacția sub tutela papei Francisc pentru a observa cum a fost anunțat sfârșitul său.

• „Aici se oficiază zilnic Sfânta Liturghie pentru credincioșii din întreaga lume care nu pot participa fizic. Gândiți-vă la conflicte, la țările în care creștinii sunt persecutați”, explică părintele Adrian Dancă.
• În mini-capela din redacție se află înregistrări ale slujbelor greco-catolice din timpul represiunii comuniste sub Gheorghiu-Dej. „O doamnă ne-a scris că, ascultând la radio-ul cu lămpi, se ruga ca și cum ar fi fost în biserică, în anii '50, când episcopii erau închiși și preoții erau persecutați.”
• Radio Vatican transmite în 53 de limbi și 14 alfabete, inclusiv mongolă, coreeană, ebraică și etiopiană.

„Era ora 9:40 când am primit un mesaj pe chat-ul intern: «Transmisiune urgentă din capela Sfânta Marta»”, relatează părintele Adrian Dancă. Capela este situată în reședința papei Francisc, Casa Sfânta Marta, pe care acesta o preferă față de Palatul Apostolic. Părintele a realizat rapid gravitatea informației.

Având o zi liberă după festivitățile de Paște, părintele spune: „Eram în fața mașinii cu un rucsac plin de mâncare, pregătit să petrec o zi la munte”. Însă, până să ajungă acasă, a primit vestea prin telefon, confirmarea oficială a anunțului.

Adrian Dancă, preot pentru comunitățile românești din Roma și coordonator la Radio Vatican, a fost hirotonit în 1997 și a slujit la Catedrala din Iași înainte de a se muta la Roma în 2003. A început să lucreze la Vatican în același an și conduce redacția din 2011. „Este o provocare interesantă pentru un preot. Te obligă să comunici mult în puține cuvinte”, afirmă el. Părintele ar putea fi atât preot, cât și jurnalist de război, amintind de momentele în care a însoțit refugiații din Ucraina în România la începutul conflictului.

În aceste zile, părintele Dancă își propune să aducă mai multă claritate asupra semnificației perioadei actuale, precum și asupra învățăturilor și moștenirii pe care le lasă papa Francisc, fiind atent și la informațiile necesare pentru slujitorii Bisericii: cum se alege un papă, cum se desfășoară conclavul, organizarea procesiunilor pentru credincioși.

Preotul activ pe rețele sociale, preocupat de vizibilitate.

Responsabilitatea sa ca jurnalist nu se limitează doar la informare, ci include și explicarea contextului. În ziua interviului, a avut programate alte patru interviuri, fiind solicitat datorită cunoștințelor sale despre procedurile religioase, dar și pentru a discuta semnificația acestor momente.

În aceeași zi, a publicat un articol rapid în „Vatican News” având titlul: Așteptare, tristețe și gratitudine înainte de funeraliile papei Francisc.

Părintele Adrian Dancă utilizează termeni contemporani precum „reel-uri”, „postare”, „vizualizări” și „feedback”, demonstrându-și abilitățile de jurnalist și preot care caută să ajungă la publicul său acolo unde se află.

Se bucură când descoperă ediția tipărită din „L’Osservatore Romano” care anunță moartea papei Francisc—un ferpar intitulat: „Un papă al milostivirii, fratele nostru făcător de pace” îi oferă câteva momente de reflecție.

„Biserica liberă” din perioada comunistă.

Îi plac metaforele și considera că postul de radio este, adesea, o „catedrală în eter”, o credință pe care o împarte cu ceilalți. În timp ce ne conduce prin redacție, se comportă ca și cum ar fi într-un sanctuar, reafirmând importanța liniștii în acest loc.

Radio Vatican transmite în 53 de limbi și utilizează 14 alfabete, inclusiv mongolă, coreeană, ebraică și etiopiană. Pentru departamentul tehnic, acest lucru reprezintă o „șansă de a depăși limitele”, declară părintele.

În mini-capela de lângă redacție, se află icoana Bunei Vestiri, un altar simbolic, camerei de sunet și microfoanelor, dar și a unei orgi clasice, toate acestea reprezentând „catedrala în eter”.

Atunci când episcopii sufereau în închisori, românii își aduceau aminte de credință prin radio.

„Aici, Sfânta Liturghie este celebrată zilnic pentru cei din întreaga lume care nu au acces la biserică. Gândiți-vă la zonele de conflict, la locurile unde creștinii suferă din cauza interdicțiilor”, spune părintele Adrian Dancă, subliniind conexiunea puternică dintre acest loc și România.

În această mini-capelă au avut loc înregistrări ale slujbelor greco-catolice în timpul represiunii comuniste sub Gheorghiu-Dej, care a dus la sfințirea unor figuri precum Iuliu Hossu, Vladimir Ghika și Tit Chinezu.

„O doamnă ne-a scris că, ascultând radio-ul cu lămpi, simțea că se roagă în biserică. Era la începutul anilor '50, când episcopii erau închiși și preoții erau persecutați,” își amintește el, considerând gestul ei nu doar o încurajare, ci și o motivație în activitatea sa radiofonică.

Vizităm un alt birou de la etajul 3. „Aici este studioul în care vorbea papa Ioan Paul al II-lea”, explică el. Înainte de a deveni papă, acesta vorbea despre Vatican și Biserica modernă din acest loc. „Avem înregistrările și sunt foarte populare.”

Istoria Radio Vatican este ilustată prin imagini cu papa Pius al IX-lea, Guglielmo Marconi, papa Pius al XII-lea, papa Ioan al XXIII-lea, papa Paul al VI-lea, papa Ioan Paul I și papa Ioan Paul al II-lea. Acestea surprind și microfoanele folosite de ei. La dreapta se află Arhanghelul Gavril, care a adus Bunavestire, considerat patronul redacției. „Ne străduim să aducem, de asemenea, vestea bună în timpurile noastre”, afirmă părintele Dancă.

Deși întârzie să ne arate secția de limbă română, în cele din urmă, o deschide. Este o cameră cu trei birouri, iar în afara calendarelor, nimic nu indică că este o redacție religioasă. Apoi deschide fereastra, iar de peste drum se vede cupola Castelului Sant’Angelo, mausoleul-castel de pe malul Tibrului.

Aici a fost publicată prima știre în limba română despre moartea papei Francisc.

Aici va fi anunțat și succesorul său.