Corespondență din Vilnius. România va fi gazda următorului summit al aliaților de pe flancul estic al NATO. Declarația finală semnată de Nicușor Dan

Liderii statelor membre din „Formatul București 9” – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia – precum și din regatul nordic, incluzând Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia, s-au întâlnit astăzi la Vilnius, într-un moment crucial înaintea summitului NATO programat pentru 24-26 iunie. Printre informațiile importante anunțate la Lituania, unde Nicușor Dan a inițiat prima sa vizită oficială în calitate de președinte al României, se numără faptul că următorul summit B9 se va desfășura la București.
„Summitul de la Haga trebuie să evidențieze sprijinul și angajamentul constant al NATO pentru Ucraina. Ne reafirmăm susținerea pentru deciziile aliaților care urmăresc integrarea ireversibilă a Ucrainei în structurile euro-atlantice, inclusiv aderarea la NATO. Ucraina are dreptul de a-și determina propriile opțiuni de securitate și de a decide asupra viitorului ei, fără intervenții externe”, se arată într-un comunicat emis după întâlnirea de la Vilnius.
Aceasta anunță o intensificare a eforturilor de a constrânge Rusia, inclusiv prin limitarea capacității sale de a desfășura un război de agresiune împotriva Ucrainei, ceea ce va implica creșterea presiunii asupra Moscovei, inclusiv utilizarea de sancțiuni din partea UE, și adoptarea de noi măsuri punitive.
„Activele Rusiei trebuie să rămână înghețate până când aceasta va înceta războiul de agresiune îndreptat împotriva Ucrainei și va oferi despăgubiri pentru daunele cauzate de acest conflict”, a subliniat comunicatul semnat de Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, președintele polonez Andrzej Duda și președintele României, Nicușor Dan.
„Condamnăm orice formă de suport oferit agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și facem apel la toți cei care o facilitează să înceteze. Belarus continuă să permită desfășurarea războiului Rusiei prin facilitarea teritoriului și infrastructurii sale. Coreea de Nord și Iran contribuie la agresiune prin suport militar direct, în timp ce China joacă un rol crucial în sprijinul acestora”, se adaugă în comunicat.
Mesaj în favoarea țintei de 5% din PIB pentru cheltuieli militare
Comunicatul subliniază că legătura transatlantică rămâne fundamentul apărării colective a NATO, iar creșterea cheltuielilor pentru apărare din partea aliaților non-americani, împreună cu prezența militară americană pe flancul estic al NATO și angajamentele de descurajare extinsă sunt esențiale pentru securitatea euro-atlantică.
„Ne orientăm spre atingerea unui prag de cel puțin 5% din PIB alocat apărării și investițiilor conexe pentru a răspunde provocărilor de securitate. Facem apel la toți aliații să investească urgent mai mult, atât individual cât și colectiv, pentru a asigura planuri pe deplin finanțate și capabilități credibile pentru pregătire, descurajare și apărare. Ne menținem angajamentul de a furniza forțele, capabilitățile, resursele și infrastructura necesare pentru noile planuri, garantând astfel o apărare colectivă de înaltă intensitate și pe multiple domenii”, se subliniază în comunicat.
Se afirmă de asemenea că întărirea pregătirii naționale și la nivelul întregii Alianțe pentru descurajare și apărare necesită o abordare integrată în toate domeniile.
„Acest lucru include îmbunătățirea infrastructurii de transport, achiziționarea echipamentelor necesare – esențiale pentru mobilizarea rapidă, sigură și eficientă a forțelor și capacităților aliate – și dezvoltarea infrastructurii relevante. Toate acțiunile noastre trebuie să beneficieze de finanțare corespunzătoare și susținere. Un aspect crucial în întărirea capacităților de descurajare și apărare ale NATO este extinderea rețelei NATO pe flancul estic”, explică sursa citată.
Sprijin continuu pentru Republica Moldova
Statele membre ale grupului B9 denunță „acțiunile crescute și profund confruntative ale Rusiei în Europa”, notând că „amenințările și acțiunile hibride ale Rusiei includ sabotajul, dezinformarea, atacurile cibernetice, instrumentalizarea migrației – în special la granițele dintre Belarus și NATO – manipularea informațiilor, interferența în alegeri, utilizarea așa-numitei ‘flote fantomă‘ și încălcări ale spațiului aerian.”
„Rusia își propune să destabilizeze securitatea noastră, să perturbe sprijinul pentru Ucraina și să submineze societățile noastre. Aceste acțiuni malefice nu vor reuși. Vom continua să ne coordonăm acțiunile și comunicarea strategică, să intensificăm schimbul de informații, și să monitorizăm și să supraveghem mai eficient pentru a anticipa, descuraja și contracara aceste activități destabilizatoare.”
Comunicatul laudă Republica Moldova pentru eforturile sale de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea europeană, și promite continuarea sprijinului pentru Chișinău. „Ne angajăm să creăm parteneriate mai strategice, consistente și eficiente, în special cu Uniunea Europeană, dar și cu partenerii din proximitatea noastră, din regiunea indo-pacific și din Sud,” se mai menționează.
„Așteptăm cu nerăbdare următoarea întâlnire din România, în 2026,” conchide comunicatul.
Lideri din 15 țări, prezenți la summitul B9
Conform Administrației Prezidențiale a Lituaniei, la summitul de la Vilnius au participat liderii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria – cele nouă națiuni membre ale B9. Pe lângă țările nordice invitate, Ucraina a fost reprezentată de președintele Volodimir Zelenski.
Noua conducere a NATO, Mark Rutte, fost premier al Olandei, a fost de asemenea prezentă la discuții.
Astăzi, la ora 15:00, ora României, va avea loc o conferință de presă comună cu președintele Lituaniei, Secretarul General al NATO, președintele Poloniei, Nicușor Dan, premierul Danemarcei și președintele Ucrainei.
Summitul se desfășoară în contextul în care duminică a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Polonia. Cu această ocazie, Polonia este reprezentată de președintele Andrzej Duda, care își finalizează mandatul. Nicușor Dan a fost în Polonia duminica trecută, 25 mai, unde a exprimat sprijinul față de candidatul pro-european, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, care, însă, a pierdut alegerile.