Cu sprijinul SUA, Israel a lansat un nou plan de așezări în Cisiordania, iar criticii avertizează că acest demers poate face imposibilă realizarea unui stat palestinian.
Autoritatea Palestiniană avertizează că proiectul riscă să izoleze Ierusalimul de vecinii săi palestinieni, să-l înconjoare cu blocuri mari de locuințe și să împartă Cisiordania în enclave separate, asemănătoare cu niște închisori în aer liber.
Guvernul israelian a autorizat recent un amplu proiect de colonizare în Cisiordania, în zona E1, estul orașului, o decizie criticată de mai multe state și de organizațiile internaționale, dar nu contestată de SUA.
Reluarea acestui plan, inițiat pentru prima dată în 1994, prevedea circa 3.500 de locuințe pe o axă care traversează Cisiordania, iar ministrul Finanțelor Bezalel Smotrich a prezentat-o ca expresia obiectivelor guvernului.
El a afirmat că aprobarea construcțiilor în E1 subminează ideea unui stat palestinian și consolidează un tip de suveranitate de facto pe teren.
Controversa zonei E1
Zona E1, cunoscută ca East 1, este o porțiune de aproximativ 12 km² situată la est de Ierusalim, o zonă în stare de netransformat.
Acesta face parte din Ma’ale Adumim, cel de-al treilea mare complex de așezări din Cisiordania ca populație.
În 1975, autoritățile au confiscat 30 de kilometri pătrați din pământul pe care se aflau odinioară șapte sate palestiniene.
Acolo a fost ridicat Ma’ale Adumim, unul dintre cele trei blocuri majore de așezări israeliene care formează un cerc exterior în jurul limitelor municipale ale Ierusalimului.
Autoritățile israeliene le numesc aceste blocuri fapte pe teren, fiind inițiate după războiul din 1967 pentru a proteja centrele populației israeliene împotriva potențialelor atacuri.
În prezent, Ma’ale Adumim găzduiește aproape 40.000 de oameni, majoritatea israelieni laici și evrei din diaspora care s-au mutat în zonă.
Spre deosebire de avanposturile improvizate din zonele rurale ale Cisiordaniei, Ma’ale Adumim a fost recunoscut ca oraș în 2015.
Planul E1 prevede extinderea semnificativă a așezării existente.
Conform dreptului internațional, construcțiile din Ierusalimul de Est și din Cisiordania sunt considerate ilegale, iar planul E1 rămâne în centrul unei dispute majore.
La baza disputelor se află viabilitatea unui stat palestinian: construcțiile în E1 ar împărți Cisiordania în două părți, făcând dificilă înființarea unei entități palestiniene contigue cu Ierusalimul de Est ca capitală.
Un plan vechi, care s-a lovit de opoziția administrațiilor americane
Ideea dezvoltării zonei E1 a fost lansată în 1994 de prim-ministrul de atunci pentru a asigura includerea Ma’ale Adumim într-un Ierusalim unit.
Ulterior, în 1996, Șimon Peres a reiterat această viziune în cadrul schimburilor teritoriale propuse într-un proces de pace permanent.
În 2005, planurile au fost înghețate după ce administrația americană condusă de George W. Bush a semnalat că extinderea în zona E1 ar contraveni politicilor sale.
Planul a fost reluat în 2012 de către premierul Netanyahu ca răspuns la avansarea statutului Palestinei la nivel ONU, însă a fost suspendat timp de opt ani sub presiunea internațională.
În 2020, cu o săptămână înaintea celui de-al treilea scrutin parlamentar într-un an, Netanyahu și-a exprimat hotărârea de a relua proiectul E1 pentru a câștiga sprijin politic.
În 2022, planurile au fost reînnoite, cu câteva săptămâni înainte de vizita președintelui american în acea vreme.
Critici internaționale
Autoritatea Palestiniană, care guvernează porțiuni din Cisiordania cu autonomie parțială, a condamnat decizia de autorizare a noilor așezări.
Ea a avertizat că proiectul poate izola Ierusalimul de mediul său palestinian, poate crea blocuri de așezări în jur și poate fragmenta Cisiordania în enclave separate.
Ea a susținut că aprobarea reprezintă o implicare oficială în practici de colonizare și anexare, acuzații despre care Israelul spune că nu corespund realității.
Ministerul de Externe al Autorității a îndemnat la măsuri internaționale concrete, inclusiv sancțiuni, pentru a determina Israelul să-și oprească planurile și să respecte consensul internațional privind rezolvarea conflictului.
Secretarul de externe britanic a afirmat că implementarea E1 ar putea diviza statul palestinian în două și ar reprezenta o gravă încălcare a dreptului internațional, subminând soluția cu două state.
El a cerut ca guvernul israelian să revoce decizia.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a alăturat apelurilor pentru revocarea extinderii coloniei, considerând-o ilegală.
Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a respins, de asemenea, planurile E1, afirmând că soluția celor două state este unica cale spre o pace justă.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că extinderea așezărilor încalcă dreptul internațional și poate împiedica negocierea unei soluții cu două state și încetarea ocupației.
SUA susțin decizia
Statele Unite nu au emis deocamdată un comentariu oficial, însă reacțiile anterioare au fost de sprijin.
La o întrebare adresată unui post de radio militar, purtătorul de cuvânt a spus că decizia aparține guvernului israelian și că administrația nu va evalua în mod public aspectele pozitive sau negative.
A fost subliniat faptul că, în general, măsura nu reprezintă o încălcare a dreptului internațional și că SUA recunosc dreptul israelienilor de a trăi în Israel.
De asemenea, s-a relatat că administrația americană sprijină reluarea planurilor de dezvoltare.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că o Cisiordanie stabilă contribuie la securitatea Israelului și este în concordanță cu obiectivul administrației de a avansa pacea în regiune.
