Se poate retrage până la 30% din fondurile Pilonului II, iar restul se poate plăti lunar pe o perioadă de maximum opt ani. Cât trăiește în medie un român după pensionare?

Guvernul a adoptat modificări ale cadrului legislativ privind pensiile private pentru peste 8,3 milioane de români cu Pilonul II și aproape un milion în Pilonul III. Conform noilor reglementări, retragerea poate atinge 30% din suma acumulată, iar restul fondurilor poate fi distribuit lunar pe o perioadă de până la opt ani.

Potrivit Eurostat, România înregistrează cea mai scurtă perioadă de viață cu sănătate bună la momentul pensionării în Uniunea Europeană, aproximativ 3,8 ani, față de media UE de aproape 10 ani.

Speranța de viață la 65 de ani în România este estimată la circa 17,3 ani, ușor sub media europeană, care se apropie de 20 de ani.

Calitatea serviciilor medicale oferite de sistemul public devine un reper important în evoluția acestei speranțe de viață.

Analiza evidențiază faptul că accesul la servicii medicale, distribuția unităților sanitare și starea de sănătate a populației vârstnice, împreună cu rolul pensiei ca principal venit, influențează semnificativ viața după pensionare, deoarece accesul la resursele sociale depinde de acest factor.

În comparație cu bărbații, femeile românce trăiesc mai mult, dar într-o stare de sănătate mai precară.

Astfel, speranța de viață la naștere este cu 7,8 ani mai mică la bărbați decât la femei, iar speranța de viață sănătoasă la aceeași vârstă este cu 0,9 ani mai mică la bărbați decât la femei.

În general, femeile trăiesc mai mult, însă într-o stare de sănătate mai precară, având un număr mai mare de ani cu activitate limitată moderat sau sever.

Tema îmbătrânirii populației este unul dintre subiectele despre care nu se discută în toată complexitatea lui.

Economistul Radu Crăciun, liderul BCR Pensii, subliniază că dinamica demografică negativă poate transforma viitoarele generații de pensionari în beneficiari ai sistemului public, ceea ce va schimba raportul dintre contribuții și plăți.

El crede că îmbătrânirea populației apare în agenda publică într-un interval destul de discret.

De asemenea, apare un semnal de alarmă cu privire la lipsa economiilor personale: aspectul privat, adunat, poate deveni o provocare socială majoră.

„Se poate pierde o dimensiune crucială a evoluțiilor: după pensionare, oamenii economisesc tot mai puțin sau chiar încep să cheltuiască economiile, iar acea capitalizare este gestionată prin băncile comerciale și fondurile de pensii private… odată ce încep să cheltuie, capitalul disponibil scade”.

Pentru a stimula capitalizarea, firmele românești ar trebui să-și extindă prezența în regiune. Să analizăm practicile altor țări: de ce nu achiziționează Romgaz, Hidroelectrica sau alte companii cu fluxuri mari de numerar entități din afara țării pentru a-și spori prezența pe piețe externe?

„Cum vrem să transformăm România într-o putere regională din punct de vedere geopolitic, fără a deveni o forță economică regională? Așa ceva nu există. Lipsește o guvernanță clară, cu mandate precise pentru a avea prezență în piețe străine în termene bine definite”.