Cum putem identifica tentativele de fraudă bancară și ce măsuri putem lua dacă am devenit victime? Recomandările specialiștilor în antifraudă!

Odată cu apropierea sezonului de vacanță și creșterea tranzacțiilor online, tentativele de fraudă și atacurile de phishing cresc exponențial. Infractorii utilizează metode variate, de la conturi false pe platformele de socializare, e-mailuri și linkuri malițioase, până la aplicații de control la distanță și apeluri telefonice (spoofing) pentru a accesa conturile bancare ale consumatorilor. Scopul acestor atacuri este de a obține acces neautorizat la conturile noastre și, uneori, de a contracta împrumuturi în numele nostru. Experții în antifraudă au discutat despre modalitățile de protejare împotriva acestor atacuri în cadrul unui podcast organizat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB): Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, Raluca Micu, expert în monitorizarea plăților și infrastructurii piețelor financiare și Alin Becheanu, director în monitorizarea fraudei și prevenției la ING Bank.

Bancile digitale aduc nu doar riscuri, ci și responsabilități mai mari pentru consumatori.

Gabriela Folcuț: Digitalizarea a evoluat semnificativ în timpul pandemiei, crescând numărul persoanelor care efectuează plăți online și prin mobile banking. Un sondaj recent realizat de IRES pentru Asociația Română a Băncilor arată că 57% dintre persoanele fizice bancarizate folosesc aceste metode, iar procentul crește la 87% în rândul companiilor. Inclusiv gradul de incluziune financiară a ajuns la 71%. Totuși, digitalizarea aduce cu sine și riscuri considerabile.

Raluca Micu: Digitalizarea este o provocare pentru sistemul bancar, în special deoarece riscurile evoluează. Dacă anterior ne concentram pe riscurile asociate plăților cu cardul, în prezent facem față unor tentative de fraudă tehnic sofisticate. Comportamentul clienților se îndreaptă din ce în ce mai mult spre canalele de plată digitale, datorită confortului pe care acesta îl oferă; ceea ce odată se realiza la ghișeul băncii, acum se poate face online. Totuși, digitalizarea impune consumatorilor responsabilități sporite.

Alin Becheanu: Cum apare o fraudă? De cele mai multe ori, infractorii profită de emoțiile consumatorilor, cum ar fi vestea că au câștigat o sumă de bani, promițând câștiguri garantate fără riscuri. Este esențial să înțelegem că nu există câștiguri sigure.

Infractorii cibernetici exploatează și emoțiile negative, precum cele generate de un mesaj de la o autoritate fiscală care pretinde că ți-a suspendat contul. Astfel de mesaje pot induce panică și impulsivitate, ceea ce îi determină pe oameni să reacționeze fără a analiza situația. Dacă te confrunți cu un astfel de caz, cel mai bine este să iei o pauză și să verifici informația contactând direct autoritatea sau banca.

Este crucial să nu răspunzi sau să continui conversația pe canalul mesajului suspect. Ideal ar fi să suni sau să te prezinți personal la sediul băncii sau al instituției. Trebuie să conștientizăm că băncile nu trimit mesaje prin care ne cer să accesăm linkuri pentru a ne securiza contul.

Aceasta reprezintă o formă de phishing, prin care atacatorul încearcă să obțină datele tale personale, parolele sau codurile SMS. Obiectivul final este realizarea unor tranzacții neautorizate sau obținerea de produse bancare în numele tău. Fiecare persoană are responsabilitatea pentru tranzacțiile efectuate pe contul său. Există riscul ca unele persoane să fie implicate în procese care pot duce la spălarea banilor, ajungând astfel să devină complici într-o activitate infracțională.

Scenariile de atac vizează în special furtul datelor personale.

Gabriela Folcuț: Consumatorii trebuie să-și protejeze datele de pe cardul bancar, atât cele de pe față, cât și cele de pe spate. De asemenea, nu trebuie să împărtășească niciodată informațiile de logare pentru internet banking.

Raluca Micu: Observăm o creștere a schemelor de investiții, care implică instalarea unor aplicații pe telefoane mobile, prin care atacatorii obțin acces total la conturile utilizatorilor. Aceștia pot vizualiza tot ce există în conturi, pot iniția plăți sau aplicații de creditare, având practic toate drepturile unui client.

O altă tehnică din ce în ce mai sofisticată este spoofing-ul, în care infractorii clonează numerele de telefon pentru a câștiga credibilitate. Victimele primesc apeluri pretinzând că sunt de la bănci sau autorități oficiale, și ajung să efectueze tranzacții care le pot crea probleme financiare.

Frauda prin WhatsApp este, de asemenea, o metodă frecventă. Utilizatorii primesc mesaje cu linkuri care îi invită să voteze sau să participe la concursuri. Aceste linkuri pot conduce la clonarea conturilor de WhatsApp, iar ulterior, contactele din agendă pot solicita împrumuturi.

Gabriela Folcuț: Pe site-ul www.sigurantaonline.ro există recomandări împotriva instalării aplicațiilor frauduloase pentru investiții. Este recomandat să discuți cu banca pentru a verifica instituțiile acreditate înainte de a face investiții.

Care sunt întrebările esențiale pe care trebuie să ni le punem pentru a preveni frauda?

Alin Becheanu: Este important să ne întrebăm de ce cineva ne oferă informații despre o oportunitate de investiție. Dacă aceasta ar fi atât de valoroasă, de ce nu ar păstra informația pentru sine sau pentru cercul intim? De asemenea, suntem sfătuiți să ne adresăm unei persoane de încredere sau să discutăm cu banca pentru a verifica veridicitatea informațiilor.

În cazul apelurilor suspecte, este indicat să blochezi numărul și să raportezi situația operatorului de telefonie.

De asemenea, utilizatorii pot contribui la fraudă prin interacțiuni cu postări suspicioase pe rețelele sociale, care pot conduce la distribuitori de informații false. Este important să raportăm aceste cazuri pentru a preveni ca alții să devină victime.

Raluca Micu: Este crucial să raportăm imediat cazurile de fraudă la poliție și apelați banca pentru a reduce paguba. Din păcate, având în vedere metodele de fraudă sofisticate, șansele de recuperare a sumelor pot fi minime.

Vigilența este cheia în prevenirea fraudelor, având în vedere că doar 7% dintre fondurile fraudate sunt recuperate la nivel mondial. Trebuie să ne adaptăm și să fim conștienți de provocările generate de inteligența artificială în manipulările din mediul online.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul CSALB.