De la aderarea la Uniunea Europeană, salariile românilor s-au triplat. De ce unii nu resimt această creștere în venitul disponibil / Care țară din Europa are cel mai mare indice al inegalității
Din momentul în care România a devenit membră a Uniunii Europene, și mai ales în ultimele 7-8 ani, salariile au crescut semnificativ. În termeni nominali, salariul mediu net lunar a avansat de la 312 euro, în 2007, la 1045 euro, în 2024. Totuși, anumite segmente ale populației nu percep aceste creșteri ale veniturilor, iar una dintre explicații este reprezentată de inegalitățile sociale, care, deși au înregistrat o scădere, o fac într-un ritm lent, ceea ce prezintă riscuri pentru dezvoltarea viitoare a țării, conform cercetătorilor.
Chiar și având în vedere inflația, care afectează puterea de cumpărare, salariile au crescut cu peste 122%, România depășind astfel câteva țări din regiune, potrivit analiștilor Romanian Economic Monitor, un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
„Pentru prima dată, în România, salariul mediu net lunar a depășit 1.000 de euro la finalul anului 2023. Totuși, în ciuda acestor progrese, mulți români percep diferit evoluția veniturilor lor lunare, fără a simți o creștere notabilă a nivelului de trai”, afirmă Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca și coordonator al echipei RoEM.
Inegalitățile economice din România
Expertul menționează că o cauză a percepțiilor diferite cu privire la salarii o constituie inegalitățile economice.
„Chiar dacă salariul mediu crește constant, dacă o mare parte din populație nu beneficiază la fel de mult de aceste sporuri, tensiunile sociale se amplifică și pot afecta inclusive viitoarea dezvoltare economică a României”, subliniază Levente Szász.
„Cele trei Românii”
Cercetarea echipei de economiști asupra domeniului inegalității salariale arată o tendință de scădere la nivel național.
Într-un studiu anterior, aceiași cercetători au discutat despre „cele trei Românii” legate de bunăstarea economică a populației: capitala, care înregistrează cele mai mari salarii; județele cu orașe cu o activitate economică dinamică, precum Cluj, Timiș sau Brașov, unde salariile depășesc media națională; și regiunile care se află sub media națională.
„Scăderea inegalităților se realizează foarte lent: dacă în 2007 aproximativ 71% din angajații români câștigau sub media națională, în 2023 această proporție este de 67%. O scădere de 4 puncte procentuale care, deși indică o direcție bună, nu reprezintă o ameliorare semnificativă, având în vedere că s-a întâmplat în 17 ani: progresul este dorit, dar viteza de reducere a inegalităților salariale este insuficient de rapidă”, afirmă Ottó Csiki, cercetător în cadrul echipei RoEM.
Cei cu veniturile cele mai mari câștigă de 4,6 ori mai mult comparativ cu cei cu veniturile cele mai mici. În 2007 raportul era aproape dublu
Analizând veniturile totale ale populației (ce includ salariile, beneficiile sociale și veniturile din investiții), s-a constatat că veniturile totale au crescut semnificativ după aderarea României la Uniune, cu majorări notabile după 2016.
Mai exact, specialiștii menționează că valoarea mediană a veniturilor totale lunare a crescut de aproape cinci ori în această perioadă (de la 134 de euro în 2007 la 653 euro în 2024).
Rețineți că venitul total lunar este calculat pe adult echivalent, având în vedere toți membrii unei gospodării. Astfel, venitul total pe persoană poate fi mai mic decât salariul mediu anual, care se calculează doar pentru persoanele angajate.
Indicele de inegalitate, ce compară veniturile celor din segmentul de 20% cu cele mai mari venituri cu cele din segmentul de 20% cu cele mai mici, arată o scădere semnificativă a inegalității.
Dacă în 2007 rapportul era de 8,1 (cei cu veniturile cele mai mari câștigau de 8,1 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici), această valoare s-a redus aproape la jumătate până în 2024, ajungând la 4,6 (cei cu veniturile cele mai mari câștigă de 4,6 ori mai mult decât cei cu cele mai mici venituri).
„Datele arată de asemenea că ponderea populației care câștigă peste mediană din veniturile totale la nivel național a scăzut, în timp ce cea a grupurilor cu venituri mici a crescut treptat. Această scădere a inegalității veniturilor a fost evidențiată mai ales în ultimii patru ani, în 2024, an caracterizat prin creșterea salariilor și majorarea pensiilor. Se ridică întrebarea dacă raportul de 4,6 în venituri rămâne o valoare considerată ridicată, motiv pentru care am examinat același indicator în întreaga Uniune Europeană”, afirmă Ottó Csiki.
Care e țara din UE cu cel mai ridicat indice al inegalității
În clasificarea europeană realizată pentru 2024, România ocupă o poziție intermediară, fiind la egalitate cu Franța și depășind 11 țări cu o inegalitate a veniturilor populației mai mare. Cele mai înalte valori ale indicelui de inegalitate se înregistrează în Bulgaria (7,0), Lituania (6,3) și Letonia (6,3), iar în fruntea clasamentului se află Cehia (3,3), Slovenia (3,4) și Belgia (3,5).
„Este important de menționat că în 2015, România era țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor din Uniunea Europeană, având un raport de 8,3 între cele două segmente de populație. Progresul în reducerea inegalităților este remarcabil, în special în ultimii ani, România devansând mai multe state europene. Totuși, această îmbunătățire este foarte recentă și, având în vedere tensiunile sociale persistente, rezultatele trebuie menținute pe termen lung”, concluzionează coordonatorul echipei RoEM.
Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care își propune să publice informații economice prin infografice interactive, oferind o imagine cuprinzătoare a situației economice din România. Proiectul vizează informarea corectă a cetățenilor cu privire la evoluția economiei, bazată pe date verificate, și sprijinirea factorilor decizionali din domeniul politicii și economiei românești.
