INTERVIU: „Se vinde entuziasm”. Explicația unui expert despre succesul extremei drepte în Germania – FOTO

„Fascismul poate părea tentant pentru cei din tabăra «învingătoare», deoarece oferă puterea de a urca în ierarhia percepută ca fiind nedreaptă”, susține Rafael Heygster, un fotoreporter german care în 2024 a urmărit și documentat subiectele partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

• Heygster, fotoreporter freelancer premiat de „World Press Photo”, a fost recunoscut pentru impactul fotografiilor sale asupra înțelegerii ascensiunii populismului în Germania, demonstrând cum politicile populiste compromit democrația.

Pentru AfD, anul 2024 a fost remarcabil, partidul obținând locul doi la alegerile europarlamentare, rezultate excelente în alegerile regionale și pregătindu-se pentru un scrutin federal istoric.

Într-un interviu, Heygster, cu studii în antropologie culturală și științe politice la Universitatea din Hamburg, explică: „Virajul către dreapta constituie o provocare majoră a timpurilor noastre, iar fotojurnalismul are obligația de a aduce în prim-plan subiecte incomode, având o viziune umanistă asupra nedreptăților.”

În Germania, 2024 a fost marcat de tensiuni crescânde, cu retorica partidelor de dreapta devenind mai agresivă și cu un comportament mai conflictual al susținătorilor lor. Heygster observă o creștere a atacurilor violente ale extremiștilor de dreapta împotriva jurnaliștilor, politicienilor și migranților.

Din perspectiva sa de fotoreporter, Heygster a remarcat modul în care AfD își structurează mesajul și imaginea în fața susținătorilor.

„Democrațiile se confruntă cu provocări din partea evoluțiilor politice”

Întrebat despre titlul proiectului său de fotoreportaj, „Democracy Dies in Darkness” („Democrația moare în întuneric”), Heygster răspunde că a ales această formulare pentru a face referire la citatul lui Bob Woodward și la importanța vizualului din lucrarea sa.

Folosind blițuri externe pentru a ilumina scenele de la evenimentele AfD, Heygster subliniază natura teatrală a prezentării lor, evidențiind caracterul înscenat al imaginii pe care o proiectează.

AfD își asumă mai multe identități, pretinzând a fi un partid democratic care dispune de experți în economie, însă aceste percepții nu reflectă realitatea situației. De aceea, mesajul titlului său devine tot mai relevant.

Proiectul său a trecut ulterior printr-o revizuire, titlul fiind schimbat în „Democracy Dies in Daylight” („Democrația moare în lumina zilei”), subliniind că în multe țări democrațiile sunt din ce în ce mai contestate în mod deschis.

„Responsabilitatea Germaniei în combaterea renașterii extremismului politic”

– Ce a motivat interesul dumneavoastră pentru AfD?– Virajul spre dreapta este o provocare majoră a societății contemporane, iar fotojurnalismul are datoria de a scoate la lumină subiectele dificile, având o viziune umanistă.

Având în vedere istoria Germaniei, există o responsabilitate specială de a preveni revenirea partidelor politice totalitare la putere.

Lucrarea sa, începută în 2023 la solicitarea Der Spiegel, a evaluat modul în care AfD își creează o identitate publică, având în vedere deschiderea și respectul față de susținătorii săi, chiar și în ciuda ostilității.

Pe parcursul proiectului, aprofundarea relației cu redactorii a permis o explorare mai aprofundată a evenimentelor AfD, conducând la o operă independentă.

„Intensificarea retoricii partidelor de dreapta și comportamentul mai agresiv al susținătorilor”

– Cum ați perceput tensiunea din climatul politic actual, marcata de alegeri importante și atacuri teroriste?– Clima politică a devenit mai aspră, iar societatea a început să se conformeze acestei deriva spre dreapta. Partidele democratice adoptă adesea subiecte pe care AfD le-a promovat.

Retorica extremiștilor de dreapta a devenit mai agresivă, iar conflictele dintre susținători cresc. De asemenea, jurnaliștii adesea se confruntă cu restricții severe în timpul evenimentelor AfD.

Partidul impune zone de presă din ce în ce mai limitate, iar personalul de securitate îi monitorizează pe reporteri.

„Noua Dreaptă creează o realitate alternativă pentru susținătorii săi”

– AfD își promovează imaginea de „partidul oamenilor mici” și al celor marginalizați; observați o legătură reală cu aceste grupuri?– Partidul mimează preocupările mai multor grupuri de alegători, dar de fapt beneficiază cei privilegiați, în special cei care se identifică cu identitatea germană.

Noua Dreaptă reușește să creeze o lume emoțională în care susținătorii se consideră „băieții buni”, care apără societatea de inamicii percepuți.

Rasismul este reinterpretat ca o „apărare a patriei”, atribuind susținătorilor un sentiment de justiție în fața criticilor.

Narrativa AfD se prezintă ca fiind vocea „bunului simț”, ceea ce le permite susținătorilor să se simtă de partea „binelui”. Aceasta consolidare a imaginii lor are scopul de a legitima acțiunile lor.

„Entuziasmul ca motor al succesului electoral”

– Ce credeți că determină succesul AfD în rândul alegătorilor?– Într-un context global marcat de insecuritate, AfD oferă soluții simple, adesea responsabilizând grupuri marginalizate pentru problemele existente.

AfD are o strategie media eficientă, care „vinde entuziasm” pe rețelele sociale, favorizând conținutul care generează reacții puternice.

Partidul își adaptează mesajele pentru a crea emoție, adesea evitând să răspundă întrebărilor și degenerând conversațiile în spectacol public.

Aceasta generație de indignare produce multe clipuri percutante, ajutând la lărgirea audienței pe social media.

– Care este percepția personală obținută din această experiență?– AfD se prezintă ca un partid democratic, dar în realitate acesta nu respectă principiile democratice.

Raportul recent al agenției de informații interne din Germania confirmă că AfD este un partid de extremă dreapta, în ciuda contestațiilor legale.

Mediul de lucru la evenimentele AfD este restrictiv, cu jurnaliștii limitati în mișcare și confruntându-se constant cu ostilitate.

O amintire marcantă este imaginea susținătorilor AfD celebrând, strigând sloganuri inacceptabile, ceea ce reflectă o manifestare periculoasă a extremismului.

„Percepția injustă a puterii în cadrul societății”

– Credeți că fotografia poate oferi o interpretare mai obiectivă?– Cred că fotografia este inevitabil subiectivă; este legitim ca artistul să aibă o viziune personală. Mă angajez în valori ca democrația și umanismul.

Perspectiva mea influențează inevitabil imaginile. Este important să identific și să denunț nedreptățile și manipulările, nu ca o prejudecată, ci ca un angajament critic.

– Ați subliniat că fascismul poate părea atractiv; ce v-a determinat să faceți această observație?– Această idee mi-a fost sugerată într-o discuție despre ascensiunea extremei drepte și mi-a rămas în minte.

Ideea reflectă că, în fața unui sistem considerat nedrept, oamenii pot vrea să se plaseze în vârful ierarhiei respective, percepând aceasta ca o sursă de putere.

Trecerea la structuri autoritare este destinată să întărească ierarhiile și să ofere un sentiment de siguranță celor care se simt vulnerabili.

Expoziția World Press Photo 2025 va include lucrări, inclusiv ale lui Rafael Heygster, ce vor putea fi vizitate în România, în Piața Universității până pe 2 iunie.