Dezvoltarea Bucureștiului a transformat unei localități satelit în orașul din Europa cu cea mai rapidă creștere a populației

În România există orașe unde populația a scăzut cu aproape 50% în ultimele două decenii. În contrast, alte orașe au avut o creștere semnificativă a populației, în unele cazuri aproape triplându-se, conform datelor Institutului Național de Statistică. Un studiu realizat de un consorțiu internațional de jurnaliști arată cum migrația influențează harta urbană în moduri neașteptate.

• Proiectul european PULSE a evaluat trendurile de creștere și descreștere a populației și factorii principali care contribuie la depopularea.
• Articolul a fost elaborat de Dan Popa și Sebastian Pricop, alături de jurnaliști din Spania, Bulgaria și Grecia.

Deși denumirea localității nu este atractivă și drumul din București poate fi aglomerat, Bragadiru a înregistrat o creștere a populației de aproape trei ori în ultimul deceniu. Populația s-a majorat cu 240%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa. Conform recensământului din 2022, Bragadiru are acum 40.080 de locuitori, comparativ cu 15.329 în urmă cu zece ani.

Majoritatea orașelor românești se confruntă cu scădere a populației

Pe harta disproporțiilor din 320 de orașe din România, în 75% dintre cazuri s-a înregistrat o scădere a locuitorilor. Numai 10 orașe au avut o creștere a populației sub 1%, în timp ce 66 de orașe au prezentat o creștere mai semnificativă.

În topul primelor 20 de orașe, Iași, Cluj-Napoca și Oradea au înregistrat cele mai mari creșteri ale populației. Ce factori au contribuit la aceste schimbări?

Cauze pentru aceste fluctuații demografice

Dintr-o perspectivă geografică:

• regiunea București-Ilfov este una dintre cele mai dezvoltate din țară, generând un sfert din PIB-ul României.
• zona sudică și sud-estul României sunt mai vulnerabile la schimbările climatice,
• județele cele mai expuse riscurilor de inundații sunt Brăila, Galați și Călărași, însă multe localități de-a lungul râurilor principale sunt vulnerabile;
• calitatea solului agricol în județele Mureș, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea și Gorj este de asemenea afectată de schimbările climatice.

Motivul migrației din orașele afectate

Rețeaua urbană include predominat orașe mici și mijlocii, unde tranziția de la rural la urban nu a fost însoțită de dezvoltarea infrastructurii. Există zone cu acces redus la rețeaua urbană, iar multe localități nu beneficiază de servicii esențiale.

După 1990, investițiile în locuințe au fost insuficiente, iar multe dintre acestea sunt aproape de sfârșitul duratei de viață, în special cele din mediul urban.

În mediul rural, majoritatea locuințelor sunt individuale și de un confort scăzut, ceea ce face ca durabilitatea acestora să fie scăzută.

Serviciile comunitare sunt strâns legate de dezvoltarea economică a regiunii. Bucureștiul rămâne cea mai dezvoltată zonă din țară din perspectiva serviciilor comunitare.

Regiunea extracarpatică este cea mai defavorizată economic, incluzând județe precum Botoșani, Iași, Suceava și altele.

Infrastructura rutieră este insuficient dezvoltată, cu autostrăzi recent consolidate, iar ponderea drumurilor modernizate este mică, ceea ce descurajează investitorii.

Lipsa conexiunilor interregionale și hazards naturale din anumite zone generează blocaje în transport.

Rețeaua feroviară din România este slab dezvoltată, cu o densitate mai redusă comparativ cu alte țări europene, afectând mobilitatea.

Locurile de muncă se concentrează în orașele mari, atrăgând migranți din alte zone.

Transformarea urbană în România după 1989 a fost nestructurată, fiind influențată de cerințele pieței.

Grecia și tendințele de depopulare

Conform recensământului din 2021, Grecia se confruntă cu o criză acută de depopulare, în special în nordul țării, unde economia locală nu reușește să rețină forța de muncă.

Problemele vieții în mediul rural, inclusiv infrastructura slabă, afectează mobilitatea populației. Egeea de Sud a fost singura regiune cu o ușoară creștere a populației, datorită turismului.

Guvernul a implementat măsuri, dar acestea sunt insuficiente pentru a schimba tendințele actuale.

Spania - o țară cu suprafață locuită redusă

Istoric, Spania este o țară cu o densitate mică a populației, având doar 13% din teritoriu locuit.

Această realitate se datorează unui sistem de așezări adaptat stilului de viață de subzistență.

O proporție semnificativă din populație locuiește în zone cu servicii limitate.

Fenomenul depopulării afectează orașele medii și mari, în special capitalele de provincie.

Urbanizarea tinde să polizeze populația în marile metropole.

Bulgaria - îmbătrânire și scădere a populației

Bulgaria se confruntă cu o continuare a procesului de îmbătrânire și diminuare a populației. Numărul nou-născuților va crește în 2023, dar majoritatea regiunilor vor avea în continuare o creștere naturală negativă.

Populația Bulgariei este estimată la 6.445.481 de persoane, reprezentând o scădere semnificativă în ultimele trei decenii.

Numărul de imigranți compensează parțial acest declin.

Proiectul PULSE, inițiativă Europeană dedicată parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, se extinde cu colaboratori din diverse publicații europene.

Trei organizații media renumite coordonează activitățile proiectului.