Directorul unui renumit muzeu critică târgurile și festivalurile ineficiente / Instituțiile care necesită reforme urgente

Ciprian Ștefan, liderul Muzeului ASTRA, pune în discuție impactul măsurilor de austeritate asupra culturii, subliniind că reducerile de buget sau personal nu ar trebui să fie prioritatea, având în vedere că deja operăm la limită. În opinia sa, creativitatea și focusul pe calitate ar trebui să fie în prim-plan pentru susținerea sectorului cultural.

Directorul subliniază importanța turismului cultural rural, sugerând că acesta ar putea deveni o resursă economică valoroasă pentru România dacă Ministerul Culturii ar spori finanțările pentru inițiativele culturale.

El menționează că muzeul său a obținut succes prin obținerea de fonduri externe și locale și prin sprijinul AFCN, reducând astfel dependența de minister. „Suntem o instituție cu scop cultural, dar ne-am asigurat 40% din buget prin eforturi proprii”, afirmă Ștefan.

Modelul Muzeului ASTRA este propus ca exemplu viabil și pentru alte organizații culturale rurale, care se bazează în mod tradițional pe organizarea de „târguri tradiționale”.

Promovând turismul rural prin Muzeul ASTRA, Ciprian Ștefan intenționează să demonstreze că doar prin dezvoltarea unei comunități de experți în restaurare și muzeistică se poate maximiza valoarea patrimoniului.

În plus față de rolul său actual la Muzeul ASTRA, Ștefan a exercitat funcții de consilier pentru Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, și conduce, de asemenea, AFCN.

„Necesitatea de a fi inventivi”

– Cum considerați că se poate redresa sectorul cultural, prizonier al subzistenței, și cum poate avea impact? – Este esențial să fim inovatori și să ne redefinim abordarea. Avem nevoie și de sprijin extern și e vital să reformăm modul de management pentru a include indicatori calitativi bine justificați alături de cei cantitativi.

Actualmente, evaluările se bazează prea mult pe date cantitative: numărul de expoziții organizate mai degrabă decât impactul acestora în comunitate.

Cultura reprezintă cel mai eficient ambasador al țării noastre în acest moment. Nu trebuie să așteptăm constant fonduri bugetare, stând cu mâna întinsă către autoritățile statului.

„Rolurile emblematice din trecut”

– Având funcții cheie, cum ați promovat propuneri și schimbări dorite? – În viitor, va fi simplu cu o poziție de decizie. Sectorul cultural trebuie să intre în politică și să obțină roluri influente; altfel, nu reușim.

Cândva, personalități precum Pleșu și Caramitru erau la cârmă, asigurând decizii benefice pentru cultura românească. Acum trebuie să adaptăm legile din anii '90 la nevoile actuale. Patrimoniul are nevoie de evoluție, iar asumarea riscurilor este inevitabilă.

Relația cu Ministerul Culturii

– Cum percepeți dialogul actual cu Ministerul Culturii? – Ministerul m-a cooptat într-un grup de lucru, ceea ce demonstrează deschidere, dar viitorul organizațional al Ministerului trebuie gestionat cu precauție, deoarece cultura funcționează deja la limită.

Cu o autofinanțare de circa 40%, mă întreb dacă tocmai performanța instituțiilor active este vizată de reforme sau cele ineficiente, care doar consumă fără să contribuie.

– Sunt muzeografii și restauratorii motivați să revitalizeze turismul cultural, având în vedere resursele limitate? – Pentru atingerea obiectivelor culturale, finanțările adecvate sunt esențiale, oferind stimulente financiare care să recompenseze eforturile profesionale deja abundente.

Realizarea unei motivații financiare reale în domeniul cultural e îngreunată de lipsa unui cadru legal adecvat, problemă ce devine acută pentru muzee și biblioteci.

„Târguri care nu contribuie la progres”

– Cum pot evolua infrastructurile culturale rurale către sustenabilitate financiară? – Valorificarea și remedierea resursei umane este cheia. Avem nevoie de un cadru legal echitabil care să creeze salarii corecte și să asigure că patrimoniul este bine conservat și valorificat.

Cultura rurală ar putea oferi mai mult decât evenimente simple și mediocre. Necesită curatarea și modernizarea pentru a se alinia cerințelor actuale de piață.

– De ce interesează tot mai puțin publicul consumul de cultură? – Provocarea majoră este să arătăm valoarea muzeelor în crearea unei senzații de bine care să devină parte din experiența zilnică.

Vizitatorii Muzeului ASTRA ar trebui să plece cu un sentiment de satisfacție și împlinire după vizita lor.

„Evenimente de masă pentru audiență”

– Ce pericole survin atunci când cultura autentică este confundată cu divertismentul larg consumat? – Lipsa fondurilor adecvate poate duce la evenimente care, în loc să promoveze cultura, devin doar un mijloc de a atrage un public plătitor. Pe termen lung, fără o strategie fermă, riscăm să transformăm cultura într-un simplu divertisment de masă.

Există o strategie culturală în dezvoltare, dorită să ajute la evitarea acestor capcane și la maximizarea fondurilor obținute.

Fără o direcție strategică clară, sectorul cultural poate pierde beneficii din finanțări nerambursabile internaționale.

Salariile muzeografilor și eliminarea sporurilor: „De ce unii aleg să plece?”

– Cum afectează pierderea sporurilor de muncă condițiile restauratorilor și muzeografilor? – Salariile reduse în cultură pot duce la pierderi de personal calificat, mulți alegând alte domenii mai bine plătite pentru a avea un trai decent.

– Muzeul ASTRA are 176 de angajați: 60% specialiști, 40% administrativ. Există expuneri periculoase? – Problema sporurilor de condiții vătămătoare ar trebui să fie abordată printr-o viitoare lege a salarizării și evaluarea riscurilor fiecărui domeniu de activitate din muzeu.

– Pot finanțările asigura autosuficiența în cultură? – În perioada dificilă curentă, comunicarea eficientă a beneficiilor culturale către societate este crucială. Instrumentele de finanțare trebuie menținute și explorate pentru a susține și aduce efecte pozitive în comunitate.

Nu merită să restaurăm clădiri fără a le pune în valoare adecvat, deoarece devin poveri financiare fără programele corecte care să potențeze impactul economic și social al acestora.