Inflația limitează ieșirile în oraș; cât bacșiș oferă românii localurilor

Un studiu recent evidențiază cum situația economică îi determină pe români să reducă vizitele în oraș și să acorde o atenție sporită calității și reputației localurilor. În plus, în 2025 prezența online a restaurantelor capătă o importanță tot mai mare pentru cumpărători, iar recenziile publice ghidează decizia de alegere a unui local.

Rezumat:

• 74% dintre români declară că nu merg la restaurante atât de des din cauza prețurilor majore.

• 27% dintre respondenți merg în oraș o singură dată pe lună sau mai rar.

• 54% cheltuiesc între 70 și 150 lei de persoană pentru o masă în oraș, în timp ce 22% alocă maximum 70 lei.

• 77% oferă bacșiș sub 10%, iar aproximativ 10% nu lasă bacșiș niciodată.

• 43% declară că, dacă trebuie să economisească, mesele în oraș sunt primele reduse.

Ieșim mai rar, însă selecția se face cu mai mult discernământ

Datele indică o schimbare de comportament, direct legată de contextul economic: 74% afirmă că prețurile ridicate le scad frecvența ieșirilor în oraș. Nu este o ruptură între consumatori și restaurante, ci o relație redefinită: oamenii ies în continuare, dar filtrează opțiunile și își doresc ca fiecare vizită să justifice investiția.

Pe de altă parte, datele arată o reacție rapidă la oferte: 84% ar consuma mai mult dacă ar primi un discount de la restaurant. Într-o piață în care bugetele sunt strict monitorizate, promoțiile devin instrumente eficiente pentru creșterea valorii medii a comenzii.

Raportul calitate-preț: principalul criteriu în alegerea unui restaurant

În 2025, raportul calitate-preț este criteriul dominant în alegerea localului: 47% dintre români spun că aceasta este cea mai importantă opțiune. Calitatea mâncării ocupă locul doi pentru 28%.

Datele demografice arată că tinerii între 18 și 35 de ani merg mai des la restaurante, dar sunt mai sensibili la prețuri și la valoarea bacșișului. În schimb, românii peste 35 de ani frecventează mai rar localuri, dar rămân fideli celor care oferă servicii ireproșabile și consistență în calitate. Această polarizare sugerează necesitatea unei strategii duale: oferte inteligente pentru tineri și servicii premium, constante, pentru segmentele cu bugete mai mari.

Un reprezentant din industrie subliniază că pentru a menține echilibrul între costuri și ofertă, standardele de calitate trebuie să crească, astfel încât să țină pasul cu inflația: “Clienții au așteptări rezonabile, iar restaurantele ar trebui să îmbunătățească gustul preparatelor. Ingrediente de calitate au costuri, salariile și taxele HoReCa cresc, iar această dinamică nu va dispărea prea curând.”

Astfel, calitatea serviciilor și a produselor trebuie să țină pasul cu evoluția prețurilor, ceea ce impune o profesionalizare accelerată în sector.

În concluzie, soluția este ca oferta să se adapteze prețurilor: calitatea să rămână în prim-plan, iar actorii HoReCa să se dezvolte profesional pentru a susține acea ofertă.

Bugetul este ținut sub control prin strategii de economisire

Cheltuiala medie per persoană pentru o masă se situează între 70 și 150 lei pentru aproximativ 54% dintre respondenți, în timp ce 22% păstrează bugetul sub 70 de lei.

Când este întrebat dacă încearcă să reducă costul total al comenzii, aproximativ 70% recunosc că ajustează în acest sens. Tot mai mulți români aleg porții mai mici sau renunță la băuturi, iar alții caută localuri mai accesibile pentru a menține confortul financiar.

Adriana Sohodoleanu, expert în sociologia practicilor alimentare, sugerează soluții pentru a încuraja mesele în oraș fără a depăși bugetul.

„Mulți consumatori mănâncă din poftă sau curiozitate, dar preferă porții moderate sau degustări multiple – oferind un echilibru între satisfacțiile gustative și controlul financiar. Meniurile cu porții mici pot facilita revenirea clienților și permit restaurantelor să expună cât mai bine oferta.

Bacșișul, oglinda experienței la masă

Chiar dacă frecvența ieșirilor a scăzut, bacșișul rămâne o expresie a satisfacției. 42% lasă între 5% și 10%, 35% nu depășesc 5%, 11% depășesc 10% iar 10% nu oferă bacșiș.

Motivele principale pentru lipsa bacșisului sunt serviciile sub așteptările personale (56%) și lipsa banilor cash la masă (25%). Un segment de 20% consideră că nu este necesar să ofere bacșiș.

Bacșișul funcționează ca un barometru al satisfacției: românii nu renunță la el total, iar nivelul de generozitate crește odată cu calitatea serviciilor și cu atitudinea personalului.

Concluzie: Raportul calitate-preț rămâne rege în HoReCa

În 2025, în ciuda provocărilor financiare, românii nu renunță la ideea de a lua masa în oraș; însă își ajustează criteriile de selecție și adoptă un comportament mai pragmatic. Într-o piață în care costurile sunt greu de susținut, raportul calitate-preț al întregii experiențe rămâne decisiv pentru clienți.

Pentru restaurante, provocarea este clară: pentru a atrage oamenii la masă, este necesar să câștige loialitatea prin preț corect, servicii de înaltă calitate și o reputație online bine gestionată.

Metodologie: studiul a fost realizat de o platformă de rezervări online și analizat de o agenție de cercetare în perioada august-septembrie 2025.

Cercetarea s-a bazat pe un sondaj online desfășurat pe un eșantion de 500 de respondenți din România, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

Grupul de respondenți este echilibrat în funcție de sex și grupele de vârstă pentru a asigura relevanță la nivel național.

Acest demers urmărește să ofere rezultate reprezentative la scară națională.

Perioada de efectuare a cercetării a fost vara-toamna anului 2025.