Am plătit impozite, dar am întâmpinat și momente în care administrația părea un obstacol pentru afaceri. Cunosc bine cum este perceput statul din perspectiva antreprenorilor, spune viitorul secretar de stat din Ministerul Economiei.

Viorel Băltărețu, manager de inovație la Trend Furniture și candidatul pentru secretariatul de stat în domeniul Economiei, vorbește despre o carieră de peste 25 de ani în antreprenoriat, în care a înființat mai multe companii, dintre care una în producția de mobilier reprezintă pilonul principal. Din această experiență a interacționat cu statul ca plătitor de taxe și, uneori, ca parte afectată. El cunoaște bine cum este văzut statul din perspectiva unui antreprenor.

A expus aceste afirmații marți în cadrul unui eveniment referitor la barometrul antreprenorilor care modelează economia României și a Republicii Moldova.

El subliniază că își asumă cu seriozitate rolul de secretar de stat la Economie și este esențial să comunice clar realitatea economiei: administrația poate funcționa ca o frână, nu ca un partener, iar această percepție trebuie schimbată.

A indicat principalele obstacole cu care se confruntă mediul privat: instabilitatea legislativă, povara fiscală, birocrația și lipsa de recunoaștere din partea autorităților pentru antreprenori.

Când statul semnează un contract cu o firmă, ar trebui să își respecte angajamentul. În mediul privat există penalități și mecanisme pentru a apăsa pe respectarea termenelor. Din păcate, contractele cu statul rămân adesea neaplicate din teama de repercusiuni în relația cu autoritățile.

Ulterior apare situația în care firmele investesc, execută proiecte sau livrează servicii statului, iar la un moment dat autoritățile susțin că nu au fonduri pentru plata acestora.

În opinia sa, firmele care au datorii către stat ar trebui să poată compensa taxele cu facturi neachitate de autorități centrale sau locale.

El amintește despre concedii medicale: între 2020 și 2024 a susținut o lege prin care se poate compensa concediile plătite de angajatori și de salariați, însă plățile de la stat vin cu întârzieri de 8, 10 sau chiar 24 de luni. Banii ar putea fi recuperați mai simplu prin taxele plătite. Statul avea la vremea respectivă restanțe de miliarde, iar, ca antreprenor, conturile pot fi poprite dacă plățile nu vin la termen.

La conferință, vicepremierul Tanczos Barna a recunoscut că această problemă a restanțelor persistă.

Una dintre cele mai mari provocări ale bugetului de azi este respectarea angajamentelor contractuale. Este nevoie de o viziune clară despre ce poate plăti în acest an și de o informare precisă către antreprenori privind așteptările pentru 2026–2028, pentru a evita situația în care statul, ca ofertant, nu-și respectă angajamentele.

Sunt mii de firme românești, IMM-uri, care interacționează direct sau indirect cu autorități locale sau centrale. Acestea au nevoie de claritate în privința volumului de muncă, a perioadelor de plată și a perspectivei financiare.