Inflația urcă vertiginos la aproape 8%, Isărescu se adresează publicului la ora 11

Rata inflației, calculată prin indicele prețurilor de consum, a crescut semnificativ de la 5,8% în iunie la 7,8% în iulie, pe fondul majorării prețurilor la energie și fructe. Astăzi, Guvernatorul Băncii Naționale a României va oferi detalii într-o conferință de presă legată de raportul asupra inflației, fiind aproape sigură o revizuire a țintei inflației pentru acest an. De luni bune, România se clasează printre țările europene cu cele mai mari creșteri ale inflației.

O creștere lunară a inflației de 2,68%, raportată pentru perioada iulie/iunie 2025, este considerată excesivă. „Un astfel de ritm nu a mai fost înregistrat din 2022, când în aprilie inflația lunară a crescut cu 3,74% față de luna precedentă”, afirmă specialiștii în statistică.

În proiecțiile lor, analiștii de la BRD estimează că inflația va atinge între 7% și 8% în cel de-al treilea trimestru din 2025, cu șanse mari să se apropie de limita superioară până la sfârșitul trimestrului. În trimestrele următoare, inflația s-ar putea stabiliza în acest interval, cu toate că riscurile potențiale ar putea împinge rata inflației între 9% și 10% până la finele anului.”

Unele instituții bancare sunt chiar mai pesimiste, proiectând o inflație care ar putea ajunge la 9% sau chiar 10%.

Și Banca Centrală semnalează o tendință în creștere a inflației, anticipând o intensificare substanțială în al treilea trimestru al anului 2025, determinată de efectul temporar al finalizării schemei de plafonare a prețurilor la energie și de majorările anticipate ale cotelor de TVA și accizelor de la 1 august.

Înainte de decizia BNR de vineri de a menține rata dobânzii de bază, ING a transmis investitorilor faptul că această întâlnire este importantă deoarece precede publicarea unui raport care va arăta impactul măsurilor fiscale recente. Raportul, așteptat să fie publicat luni, va indica cel mai probabil un vârf al inflației mult peste prognoza anterioară, urmat de o scădere abruptă în 2026. De asemenea, raportul va oferi o perspectivă asupra opiniei Băncii despre creșterea economică și efectele politicilor fiscale.

„Creșterea inflației din iunie a fost deja mai mare decât se anticipa, iar predicțiile pentru sfârșitul anului indică o rată de 7,9%, cu un vârf de peste 8% preconizat pentru septembrie-octombrie”, menționează ING.

În următoarele trimestre și ani, raportul BRD subliniază nevoia de a ne adapta la fluctuațiile inflației, semnalând cel puțin patru motive pentru aceste variații. De asemenea, este necesar să reevaluăm modul în care statisticile actuale reflectă noile realități ale tehnologiei și digitalizării.

Adâncirea declinului demografic

România pierde aproximativ un milion de locuitori la fiecare deceniu din cauza emigrării și a reducerii naturale a populației. Acest fenomen va afecta negativ productivitatea. Rămâne de văzut cum adoptarea și integrarea tehnologiilor IA pot servi drept metodă de stabilizare, conform raportului.

Îmbătrânirea demografică poate schimba modelele de consum, persoanele în vârstă având obiceiuri de cheltuire diferite față de tineri. Aceste ajustări pot modifica cererea economică, complicând tendințele inflaționiste. Schimbările demografice generează implicații profunde, guvernele găsindu-se în situația de a balansa între povara fiscală sporită și stimularea creșterii economice.

Impactul climatului imprevizibil asupra recoltelor și consumului de energie

Riscurile asupra recoltelor cresc, fie din cauza secetelor, fie a inundațiilor, ceea ce adesea duce la majorarea prețurilor alimentare. Totodată, creșterea temperaturilor favorizează infestarea cu dăunători și boli, amenințând suplimentar culturile.

O consecință imediată a scăderii productivității agricole este majorarea prețurilor alimentelor. Odată cu reducerea recoltelor din cauza condițiilor climatice instabile, aprovizionarea devine insuficientă, ceea ce determină costuri mai mari pentru consumatori. Presiunea inflaționistă este amplificată de întreruperile în distribuția alimentelor cauzate de fenomene meteo extreme sau conflicte, care modifică rutele comerciale, crescând costurile pentru consumatorul final.

Inflația alimentară poate avea efecte economice extinse, mai ales pentru gospodăriile care dedică o parte importantă din venit pentru alimente.

Mai mult, pe măsură ce prețurile alimentelor cresc, băncile centrale pot fi nevoite să ajusteze politica monetară, complicând astfel controlul inflației.

Creșterea discrepanței dintre resurse și nevoile fiscale

Pe măsură ce autoritățile statale atrag fonduri împrumutate pentru a acoperi deficitele de resurse, este posibil să genereze inflație. Creșterea cheltuielilor publice, mai ales dacă sunt finanțate prin datorii, poate alimenta cererea economică. Când această cerere depășește oferta, rezultă în creșteri de prețuri, mai ales în sectoare vulnerabile la politici fiscale, cum ar fi locuințele și produsele de consum curent.

Deficitul fiscal este o sursă de presiune inflaționistă, iar când crește, inflația tinde să urmeze, atenționează Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

De asemenea, atunci când statele direcționează fonduri considerabile către serviciul datoriei, este posibil să reducă bugetele dedicate serviciilor publice și investițiilor necesare. Această prioritizare defectuoasă poate împiedica creșterea economică și poate intensifica inflația prin limitarea capacității de producție a economiei. De exemplu, dacă fondurile destinate inițial dezvoltării sectorului medical sunt redirecționate către plata datoriilor, economia ar putea avea dificultăți în a avansa, conducând la prețuri mai mari datorită dezechilibrului dintre cerere și ofertă.

Rolul prețurilor materiilor prime în tensiunile geopolitice

Utilizarea prețurilor materiilor prime ca un instrument de presiune în context geopolitic afectează profund inflația și stabilitatea economică.

Conflictele geopolitice, cum ar fi cele dintre Rusia și Ucraina, au determinat o creștere a prețurilor materiilor prime. Acest efect se explică prin faptul că ambele țări sunt exportatori majori de bunuri esențiale, printre care energie, cereale și îngrășăminte.

Perturbarea acestor fluxuri a contribuit la creșterea prețurilor și la tulburări pe piețele altor materii prime.

Națiunile pot utiliza prețurile materiilor prime ca mijloc de presiune în politica internațională. Controlând disponibilitatea sau prețul resurselor cheie, ele pot influența politicile altor state.

Spre exemplu, țările bogate în resurse energetice pot manipula prețul petrolului pentru a afecta economiile importatorilor, influențând astfel deciziile lor politice.

Recentele oscilații ale prețurilor energetice au demonstrat impactul semnificativ pe care considerentele geopolitice le pot avea asupra economiilor, provocând creșteri inflaționiste și disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare.

Majorarea prețurilor materiilor prime duce direct la costuri de producție sporite pentru companii. În acest context, firmele sunt adesea nevoite să transfere aceste costuri crescute către consumatori, rezultând prețuri cu amănuntul mai mari și o inflație crescută. Observațiile Băncii Centrale Europene sugerează că tensiunile geopolitice pot amplifica inflația și micșora producția industrială, generând condiții economice și mai dificile.

Tensiunile geopolitice aduc și mai multă incertitudine în lanțurile de aprovizionare, forțând întreprinderile să exploreze surse alternative de materii prime. Această adaptare poate duce la cheltuieli mai mari, pe măsură ce companiile se reprofilează pe furnizori noi și potențial se confruntă cu taxe vamale sau costuri de transport sporite. Necesitatea de a diversifica lanțurile de aprovizionare pentru a face față riscurilor geopolitice devine esențială pentru multe firme, accentuând și mai mult presiunile inflaționiste.