PALMED: Subfinanțarea și birocrația, piedici majore pentru accesul pacienților la analize medicale gratuite

Recent, afirmațiile Președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, au subliniat că fondurile publice destinate analizelor medicale nu sunt utilizate complet, atribuind această situație unei preferințe a furnizorilor de servicii medicale paraclinice pentru plăți în numerar în loc de cele de la Casa de Asigurări de Sănătate. PALMED a oferit câteva clarificări importante pe această temă.

Sistemul sanitar din România suferă de o subfinanțare cronică, cu un procent de doar 6.18% din PIB alocat, comparativ cu media de 10% la nivel european. Resursele financiare gestionate de CNAS sunt insuficiente, acoperind aproximativ 42% din cheltuielile reale ale sistemului de sănătate, conform studiului „Transparența banilor în sistemul medical românesc”, publicat de ASE la începutul lui 2025. Diferența de fonduri necesare este acoperită de Ministerul Sănătății, administrațiile locale și contribuțiile pacienților.

Există numeroase cauze pentru care pacienții ajung să fie nevoiți să suporte costurile analizelor medicale, cu toate că acestea ar trebui să fie gratuite.

• Fondurile promise de CNAS pentru servicii medicale sunt adesea birocratic blocate, rămânând doar în teorie sau sub formă de date în tabele Excel fără a putea fi contractate efectiv.
• Chiar și atunci când sumele ajung în sistem, acestea sunt distribuite inegal și arbitrar către furnizori, fără a ține cont de cerințele reale. Fondurile sunt, de asemenea, detașate lunar, lucru care împiedică orice strategie coerentă de planificare a resurselor.
• Deseori, problemele de sănătate ale pacienților necesită soluții rapide, însă bugetul laboratorului este epuizat rapid la începutul lunii. Aceasta îi forțează pe pacienți să plătească din proprii bani examenele ce ar trebui să fie acoperite de asigurarea lor medicală.

Afirmația privind o preferință a furnizorilor de servicii de sănătate pentru numerar este mai mult o reacție la problemele de fond ale sistemului – o soluție temporară de care sunt nevoiți să se folosească pacienții.

Aceștia se confruntă cu un sistem medical subfinanțat și afectat de birocrație exagerată, dar care necesită în mod esențial servicii medicale adecvate. În acest mediu, acuzația de „neutilizare a fondurilor publice” maschează de fapt o insuficiență bugetară cronică și o planificare defectuoasă, susținute de un sistem informatic aproape inexistent.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private își menține deschiderea pentru colaborare interinstituțională, beneficiul pacienților fiind prioritar. Se evidențiază că România a investit predominant în spitalizare, neglijând prevenția – un rezultat al nerestructurării unităților medicale de peste trei decenii. În prezent, fondurile pentru analize nu doar că sunt reduse, dar și distribuite într-o manieră deseori aleatorie și fragmentată. Aceasta duce la diagnostice în stadii avansate, crescând dificultatea și costurile de recuperare.

În elaborarea politicilor publice, la fel ca în medicina practică zilnică, soluțiile eficiente pornesc de la o diagnoză corectă a problemelor. Dialogul cu partenerii instituționali este esențial pentru a evalua realist provocările sistemului de sănătate și pentru a dezvolta soluții eficiente în sprijinul pacienților, afirmă reprezentanții PALMED.

Articol sponsorizat de PALMED