INTERVIU: „Aspectul Forțelor Navale Române este îngrijorător”

„Monitorizez evoluția Armatei Române din 1995. Arma avea o înfățișare diferită în 1995, o altă configurație în 2002, când am fost în Afganistan, și încă una acum. Schimbările sunt evidente, nu doar în privința echipamentelor. Au existat îmbunătățiri considerabile, însă rămân multe aspecte de reglat, mai ales dacă ne raportăm la starea actuală a Forțelor Navale Române…” afirmă Adelin Petrișor, jurnalist recent revenit din Congo, unde a povestit despre grupurile românești mai puțin cunoscute: 1.000 de mercenari români. Aceștia ar putea fi o resursă eficientă în cazul unei eventuale crize.

Adelin Petrișor a vizitat Goma, un oraș din Republica Democrată Congo, cu o populație de aproximativ două milioane, dintre care mulți se află în tabere de refugiați. Conform lui Horațiu Potra, mercenarul român care i-a însoțit, rolul lor principal este de a instrui forțele guvernamentale în lupta împotriva rebelilor.

-Adelin Petrișor: 1.000 de mercenari români este o informație șocantă pentru mulți. Putem considera aceștia comparați cu forțele unei armate tradiționale?

-Ei lucrează acolo în baza unui contract, printr-o firmă deținută de omul de afaceri Potra. Toți sunt foști militari profesioniști, provenind din Legiunea Străină, Ministerul Apărării Naționale, Jandarmerie, Poliție, Serviciul Român de Informații sau Serviciul de Protecție și Pază. Chiar dacă nu mai sunt activi în sistem, toți au experiență militară.

-Într-un scenariu ipotetic în care România ar solicita ajutorul acestor mercenari, ar fi ei disponibili pentru a fi integrați în structurile Armatei Române?

-Cu siguranță, acești oameni au competențe bine definite în domeniul militar. Mulți dintre ei sunt rezerviști în armată și ar putea fi convocați, dacă ar fi necesar.

Aspectul mercenarilor români „în conformitate cu definiția”

-Oare acești români implicați în conflictul din Congo pot fi considerați mercenari, judecând după definiție?

-Cu siguranță. Analizând definiția termenului „mercenar” din DEX, aceștia se încadrează, întrucât sunt soldați care luptă în sprijinul unei alte armate. Ei susțin că nu activează pe front, dar contribuie la pregătirea trupelor locale. Aceasta implică, inevitabil, ajutarea armatei respective, chiar dacă preferă un alt termen având în vedere conotația negativă a cuvântului „mercenar”.

Mi-au declarat că, din perspectiva Convenției de la Geneva, nu sunt mercenari, deoarece nu se află pe prima linie. Totuși, percepția publicului este diferită, iar ceea ce contează pentru spectatorii de la distanță este că luptă în schimbul unei recompense.

-Cum îi caracterizați, având ocazia să interacționați cu ei? Care sunt activitățile desfășurate în taberele congoleze?

-Își îndeplinesc sarcinile cu seriozitate. Există tabere unde antrenează militari congolezi, îi învață manevrarea armelor, precum kalashnikovurile sau puștile cu lunetă, și desfășoară activități de supraveghere. Rămân la datorie câte 12 ore, conform contractului.

Sunt bine priviți de localnici pentru că susțin armata guvernamentală, spre deosebire de alte situații întâlnite în conflicte din alte zone ale lumii, cum ar fi Afganistanul sau Irak, unde populația era ostilă. Românii ajută Guvernul prin instruirea militarilor congolezi, ceea ce le conferă o imagine pozitivă.

„Dezvoltările forțelor armate în ultimele trei decenii reflectă diferențe ample”

-Cum ați perceput evoluția Armatei Române de-a lungul anilor în care ați relatat activitatea sa?

-Din 1995, de când activez în televiziune, am observat numeroase schimbări esențiale. A existat o transformare notabilă atât în dotări, cât și în mentalitate. Cu toate acestea, trebuie spus că există încă aspecte ce necesită îmbunătățiri, iar pregătirea militarilor români s-a îmbunătățit considerabil.

Antrenamentele se realizează conform standardelor NATO. Totuși, în ceea ce privește Forțele Navale Române, situația este alarmantă. Dotările sunt insuficiente, având la dispoziție nave foarte vechi, ceea ce indică faptul că mai există mult de muncă pentru a ajunge la un nivel satisfăcător.

Toate categoriile de forțe armate au înregistrat progrese în ultimele 30 de ani, dar drumul până la o eficiență totală este încă lung.

„Presa românească și dificultățile echilibrului informațional”

-Referitor la modul în care presa românească a raportat despre conflictul din Ucraina, considerați că este obiectivă sau există tendințe de denaturare a informațiilor?

-A considera că ești complet echilibrat este o naivitate. În mare parte, presa din România depune eforturi pentru a fi corectă, în contrast cu situația din Rusia, unde media independentă nu are libertatea de a funcționa. Aici, diferitele perspective pro-ruse au loc.

În România, discuțiile pro-Kremlin sunt posibile, ceea ce demonstrează un mediu democratic. Totuși, 100% obiectivitate nu poate exista, iar cei care susțin contrariul fie exagerează, fie fie dezvinovățesc situația.

Comparativ cu propaganda rusească, unde mesajele sunt unidirecționale și demonizează Occidentul, în România există o diversitate de opinii. De exemplu, știrile includ atât selecții din declarațiile liderilor ruși, cât și informații alternative.

Desigur, în perioda de conflict agresiv din imediata vecinătate, disbalancele de informație sunt inevitabile. Rusia reprimă brutal dissent-ul, în timp ce democrațiile, chiar cu imperfecțiuni, încearcă să ofere un spectru variat de perspective.

„Însă trebuie să vedem atât progresele, cât și provocările de la Kiev”

-Din perspectiva unui jurnalist cu o experiență îndelungată pe fronturi, ce ar trebui să urmărim cu atenție în contextul actual al războiului din Ucraina?

-Fiecare conflict este unic. Războaiele din diferite regiuni ale lumii implică dovezi specifice și circumstanțe variate. Trebuie să ne concentrăm pe tot ceea ce se întâmplă în Ucraina, având în vedere proximitatea noastră geografică și importanța acestei situații istoric pentru Europa.

Este valabil faptul că oamenii au început să fie obosiți de reportajele din Ucraina, dar rolul presei nu ar trebui să fie să se oprească. Este esențial să continuăm să raportăm obiectiv și echilibrat, inclusiv lucrurile pozitive și negative care apar.

Trebuie să fim atenți și să recunoaștem atât realizările, cât și eșecurile, deoarece în fiecare conflict există aspecte multiple. Chiar și forțele regale consacrate supun zeci de abuzuri care merită relatate.