INTERVIU despre decizia CCR: „Nu există indivizi de necontestat. Într-o democrație, lesne să am control ca cetățean, pentru a preveni abuzul de funcție”

Depunerea publică a declarațiilor de avere poate descuraja implicarea persoanelor valoroase în politică sau administrație. Într-un dialog cu cititorii, Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, specialist cu o experiență de peste două decenii în analiza legislației transparenței publice, discută despre problemă.

• După o primă declarație pe 26 mai, „Să evităm această absurditate cu declarația de avere publică”, consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu a reiterat vineri, 30 mai, că „Dacă dorim oameni competenți în administrație, nu le putem expune viața privată”. El a argumentat că declarația ar trebui să fie disponibilă doar pentru ANI sau alte autorități de control, fără a fi accesibilă publicului. Radu Nicolae a adăugat că 30 de inspectori ANI nu pot verifica sute de mii de declarații, subliniind că trebuie să existe și un control civic din partea cetățenilor și presei, pentru a evita abuzurile.

– Domnule Radu Nicolae, haideți să discutăm despre decizia CCR printr-o abordare mai puțin obișnuită. Am avut un dialog cu Dragoș Anastasiu, care a contestat transparența declarației de avere. El susține că „doriți să angajați doar pe cei care au experiență din ultimii 30 de ani?”. Are sens ceea ce spune? – Într-adevăr, Anastasiu are un punct valid. Totuși, este esențial să luăm în considerare interesul public. Oamenii percep expunerea declarațiilor de avere ca o vulnerabilitate. În România, statul este văzut ca un agresor – ANAF și ANI, de exemplu, creează o percepție de hăituială în rândul cetățenilor.

– Ce considerați că este o problemă?– Declarația de avere poate deveni un instrument de șantaj, fiind folosită împotriva indivizilor.

„Dacă dorești să ai putere publică asupra mea, de ce nu mi-ai permite să te controlez?”

– Consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu nu se referă doar la autorități, ci și la opinia publică.– Da, în societatea noastră există mari discrepanțe economice, iar cei avuți se simt expuși prin declarațiile de avere. Deși înțeleg punctul de vedere al lui Dragoș Anastasiu, îmi pun întrebarea: de ce ar trebui să mă deranjeze dacă doresc să am un control asupra ta când incluzi puterea publică? Vreau să plec de la intenția bună a celor care intră în politică, dar trebuie să recunosc că drumul spre abuzuri este pavat cu bune intenții. Problema nu este intenția, ci puterea exercitată.

– Care este problema?– Tu exercită putere asupra mea, iar dreptul meu ca cetățean este de a te reglementa. Acest mecanism protejează cetățenii de eventualele abuzuri ale autorităților. Declarația de avere este un instrument care aduce responsabilitate.

Oamenii de afaceri beneficiază de integritatea solicitată celor din funcții publice.

– Considerați că un om de afaceri și compania sa se bucură de pe urma comportamentului corect impus prin transparența declarațiilor?– Absolut. Atunci când lucrezi în sectorul public, iar declarațiile tale de avere sunt vizibile, ești obligat să te autocenzurezi. Corupția sau favoritismul vor fi evidente.

– Și totuși…– România nu caută să aleagă lideri neprihăniți, ci trebuie să dezvoltăm mecanisme prin care să controlăm autoritățile pentru a preveni abuzurile. Nu există indivizi fără greșeli în funcții publice. Ca cetățeni, avem dreptul să exercităm un control minim pentru a evita eventualele abuzuri. Oamenii nu trebuie să fie considerați sfinți.

– Un alt argument adus de polițistul Marian Godină este că, deși ne concentrăm pe demnitari, orice persoană obișnuită depune declarații.– Corect. Personalul contractual fără putere publică nu are obligația de a depune astfel de declarații. Însă, cei care exercită putere publică și sunt susținuți de taxele cetățenilor trebuie să fie transparenți.

”Controlul civic este esențial, nu doar controlul autorităților”

– Unii susțin că decizia CCR nu va afecta controlul asupra celor la putere. Ce părere aveți?– Ce poate verifica 30 de inspectori ANI? Un control real depinde de implicarea cetățenilor și a presei. Jurnaliștii au găsit informații pertinente în declarațiile de avere, nu-i așa?

– Așa este. Multe investigații au avut la bază declarațiile de avere. De exemplu, am descoperit o donație spectaculoasă realizată de un șef de serviciu din MAI, către copilul său, în valoare de milioane de euro, care a fost raportată în declarația părinților. – Exact. Capacitatea publicului și a presei de a exercita controlul civic este afectată de decizia CCR, ceea ce reprezintă o problemă importantă. Sensul legii era acest control. Practic, sistemul a funcționat și a avut rezultate pozitive. Prin urmare, nu putem depinde exclusiv de autorități, este esențial un control civic.

„ANAF trebuie să strângă taxele, nu să verifice integritatea funcției publice”

– Există discuții despre implicarea ANAF.– Anul acesta, rolul ANAF este de a colecta impozitele, nu de a verifica integritatea persoanelor cu funcții publice. Aceasta nu este o responsabilitate a instituției fiscale. ANAF se ocupă de inspecțiile fiscale referitoare la averi, dar aceasta este o altă chestiune.

– Ce considerați că ar trebui făcut în continuare?– Din punct de vedere principial, cred că trebuie să ne menținem poziția. Nu cedăm! CCR a slăbit mecanismul existent. Legislația nu mai are eficiență, așa cum a fost redusă. De exemplu, în cazul unui primar care pretinde că nu are conturi bancare și că banii sunt gestionați de soția sa, cum putem verifica declarația sa de avere? Rămâne de văzut cum va reacționa noul CCR, având în vedere că s-au făcut modificări recente în jurisprudența sa.