Mâine e 8 Martie. Impactul unei zile fără femei asupra economiei României

Mâine e 8 Martie. Impactul unei zile fără femei asupra economiei României
Ziua Femeii, Foto: Unai Huizi / imageBROKER / Profimedia

Cum s-ar schimba cu adevărat România într-o zi în care femeile s-ar retrage de la muncă sau ar părăsi țara? Iată câteva scenarii.

Aproximativ 50% din forța de muncă românească ar dispărea, având în vedere că femeile constituie 42,9% din angajați. În anumite domenii, cum ar fi învățământul, femeile reprezintă chiar 80% din personal. La nivelul învățământului antepreșcolar, doamnele dețin 99% din funcții.

Salariul mediu ar avea o tendință de creștere, având în vedere că româncele câștigă, în medie, cu aproximativ 400 de lei mai puțin decât bărbații, conform datelor INS. În detaliu, se observă că există două județe, Vaslui și Harghita, unde bărbații au un venit mai mic.

Femeile contribuie la formarea produsului intern brut cu aproximativ 41-43%, în funcție de metoda de calcul utilizată, conform unei cercetări a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Proporția menționată este plauzibilă având în vedere că femeile se pensionează, în medie, mai devreme decât bărbații și că numărul acestora este mai mic în sectoare precum industria, agricultura și construcțiile, deși domină numeric în alte domenii economice, cum ar fi bănci, industria hotelieră, administrația publică și comerț.

Din punct de vedere al PIB-ului, absența femeilor o zi de la muncă ar afecta economia cu peste 300 de miliarde de lei.

Impactul negativ nu ar afecta doar învățământul, ci și domeniul Sănătății, serviciile farmaceutice, contabilitatea și casieriile supermarketurilor, majoritatea acestor locuri de muncă fiind ocupate de femei.

Este important să menționăm și munca neremunerată pe care femeile o desfășoară acasă.

Femeile se ocupă în continuare de cea mai mare parte a activităților casnice. Un studiu la nivel global arată că mamele acordă 13,5 ore pe săptămână îngrijirii copiilor, în comparație cu 7,3 ore pe care le alocă bărbații.

Femeile petrec, în medie, 37 de minute gătind (față de 17 minute în cazul bărbaților), 29 de minute pentru curățenie (față de 10 minute pentru bărbați) și 17 minute pentru spălatul rufelor în fiecare zi (față de 5 minute pentru bărbați).

Conform Eurostat, munca neplătită legată de îngrijirea gospodăriei și familiei ocupă româncele aproximativ 5 ore pe zi, incluzând gătitul, curățenia, grădinăritul, îngrijirea animalelor de companie, organizarea hainelor și cumpărăturile.

Tinerele amână din ce în ce mai mult nașterea primului copil. Vârsta medie la prima naștere a crescut de la puțin peste 20 de ani în 1990, la 27,5 ani în 2021.

De ce este speranța de viață a româncelor cu 7,6 ani mai mare decât a bărbaților? Statisticile europene indică faptul că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 84,2 ani, în timp ce bărbații au o speranță de viață medie de 78,9 ani. Această diferență se explică în mare parte printr-un stil de viață mai sănătos și ocupații diferite.

Speranța de viață sănătoasă la naștere pentru femei a fost de 59,3 ani, comparativ cu 57,6 ani în urmă cu 10 ani, în vreme ce pentru bărbați a crescut de la 57,6 ani la 58,7 ani.

La nivel global, domeniul medical este majoritar ocupat de femei, iar România nu face excepție. În sistemul de sănătate românesc, peste 70% din medici, mai mult de 65% din medicii stomatologi și circa 90% din farmaciști sunt femei. În ultimul deceniu, procentul acestora a crescut ușor.

Disparitățile educaționale se manifestă în mod evident între regiunile economice și mediile de rezidență. Bucureștiul are cea mai mare rată netă de participare la educație din România (93,5%), dar există o diferență semnificativă de gen (10,1 puncte procentuale). Cea mai scăzută rată se regăsește în județul Ilfov.

Un alt indicator relevant privind participarea la educație este abandonul școlar. În România, băieții părăsesc școala într-o măsură mai mare decât fetele. În anul școlar 2022-2023, rata abandonului a fost mai mare în rândul populației masculine.

Rata tinerilor care nu sunt ocupați și nu urmează nicio formă de educație semnalează dificultăți în tranziția de la școală la piața muncii. În România, 16,5% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani nu erau ocupați în anul 2023, iar procentul este mai mare în cazul femeilor.

Îndrumăm un călduros „La mulți ani!” tuturor doamnelor și domnițelor!

Recomandari
Show Cookie Preferences