O nouă eră: Președintele cetățean Nicușor Dan și impactul societății civile

În anii ’90, sub influența foștilor membri PCR deveniți politicieni, românii regretau lipsa unui lider emblematic precum Vaclav Havel din Cehia. „Dacă am avea și noi un Havel!” devenise o expresie frecvent utilizată, reflectând stagnarea dezvoltării țării. Odată cu preluarea funcției de președinte de către Nicușor Dan, pe 26 mai 2025, România bifează o premieră: primul președinte-cetățean din perioada post-aderare, așa cum analizează Mihaela Herbel, doctor în relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai.

• Această alegere ar putea semnala un nou val de redemocratizare în Europa Centrală și de Est, susține Mihaela Herbel.
• ”România nu mai este o periferiă ce se străduiește să ajungă centrul, ci un actor egal, capabil să contribuie la reconstrucția democratică a regiunii.”

Dacă candidatul pro-european din Polonia câștigă turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Europa de Est ar putea intra într-o nouă etapă evolutivă. Forțele democratice ar avea o oportunitate fără precedent de a contracara tendințele autocratice ce au prins avânt odată cu victoria lui Viktor Orbán în 2010, în contextul crizei economice globale.

În această nouă dinamică a solidarității democratice, Ungaria poate avea un rol central. După mai bine de un deceniu în care a fost dominată de un regim autoritar, ascensiunea partidului Tisza, care depășește constant Fidesz în sondaje, sugerează că o schimbare la guvernare este posibilă.

Această evoluție este strâns legată nu doar de politica internă a Ungariei, ci și de procesele democratice din România și Polonia. Partidul Magyar s-a poziționat împotriva sprijinului lui George Simion din partea lui Viktor Orbán.

Excluderea României din „Europa Centrală”

În 1999, Timothy Garton Ash susținea că „Europa Centrală” a fost un concept utilizat politic de statele din Grupul de la Vișegrad pentru a legitima reîntoarcerea fostelor țări comuniste în Europa.

Această identitate central-europeană a contribuit la excluderea României din primele etape ale negocierilor de aderare, ceea ce a avut consecințe politice de lungă durată, plasând-o printre state întârziate în integrarea euro-atlantică.

Nicușor Dan, un simbol al schimbării

După peste trei decenii de la această excludere, România îl alege pe Nicușor Dan ca președinte în 2025, marcând o etapă simbolică importantă in evoluția civic-democratică a țării.

Selecția sa reflectă maturizarea unei culturi civice europenizate, care a evoluat în condiții mai dificile decât în alte părți ale Europei Centrale.

Eforturile sale electorale devin cu atât mai impresionante având în vedere provocările provocate de un sistem politic post-comunist și o opoziție populistă, anti-europeană, susținută de influența rusă.

Democrația liberală în recul

Alegerile actuale din România intervin într-un context global complex, unde democrația liberală se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari.

Aceasta analizează implicațiile victoriei lui Dan asupra democrației regionale că o posibilitate de rezistență la autocratizare și ca un început pentru un nou val de redemocratizare.

Confirmarea acestei tendințe depinde de alegerile-cheie care urmează: scrutinul prezidențial din Polonia, alegerile legislative din Republica Moldova și cele parlamentare din Ungaria.

Trecerea către autoritarism

Democrațiile din lumea întreagă se confruntă cu provocări, care pun sub semnul întrebării stabilitatea acestora.

De exemplu, criza economică din 2008 a creat condiții favorabile pentru o polarizare drastică și ascensiunea partidelor populiste.

Rețelele sociale și populismul

Social media a facilitat răspândirea mesajelor populiste, de multe ori orientate spre naționalism, accentuând astfel polarizarea societății.

Aceste tendințe au fost exacerbate de condițiile economice precare, generând o „clasă precară” care cere intervenții mai active din partea statului.

Impactul Autoritarismului Global

Ceea ce a început ca o reacție locală la globalizare se transformă într-o ofensivă globală, în care diverse state colaborează pentru a submina democrația liberală.

Strategii de Rezistență

Mobilizarea civică și protestele masive devin esențiale pentru a contracara tendințele autoritare, dar necesită și o opoziție politică organizată.

Exemplul din Moldova și Polonia

Între timp, Moldova și Polonia oferă exemple relevante de succes electoral al opoziției în contexturi polițice dificile, dar cu condiții diferite de evoluție istorică.

Lecția României: rolul societății civile

România demonstrează cum societatea civilă poate juca un rol semnificativ în democrație, oferind un președinte provenit din acest sector.

Un Pas Istoric în Politică

Alegerea lui Nicușor Dan ca președinte subliniază importanța societății civile în mecanismul politic, conducând la o premieră în Europa de Est.

Drept simbol al speranței, această evoluție poate influența pozitiv statele din întreaga regiune, încurajând un angajament civic puternic.

Perspectivele de Viitor

Dacă lansarea unei noi eră de redemocratizare se dovedește fructuoasă în România și Polonia, ar putea deschide o fereastră de oportunitate crucială pentru contracararea autocratizării.

Este esențial ca liderii europeni să colaboreze pentru a construi o nouă formă de solidaritate transnațională, capabilă să susțină democrația în întreaga regiune.

În concluzie, România, având un președinte provenit din societatea civilă, demonstrează că poate juca un rol central în conturarea unei noi etape a democrației în Europa Centrală și de Est.