O veste proastă pentru România. Impactul unei eventuale victorii a extremiștilor FPÖ în alegerile din Austria

România ar putea întâmpina dificultăți în obținerea aderării la Schengen pentru granițele terestre, în cazul în care Partidul Libertății din Austria (FPÖ) câștigă alegerile legislative de duminică, având în vedere că acest partid are legături strânse cu Rusia. Herbert Kickl, liderul FPÖ, prezintă o opțiune care îi susține pe cei precum Viktor Orban.

În duminica alegerilor, electoratul austriac este chemat să decidă viitorul parlamentului, într-un context tensionat care ar putea aduce FPÖ în poziția de a forma guvernul, o premieră în istoria postbelică a Austriei.

Potrivit sondajelor de opinie, FPÖ este creditat cu un procent între 27-29%, având un avans față de grupul conservator aflat la guvernare, Partidul Popular Austriac (ÖVP), în timp ce social-democrații (SPÖ) se află pe locul trei, cu aproximativ 21%.

Dacă FPÖ nu va reuși să obțină o majoritate absolută, va trebui să caute un partener de coaliție. Primele calcule nu sunt în favoarea României, deoarece se așteaptă ca Austria să ridice veto-ul referitor la aderarea țării noastre la Schengen pentru granițele terestre.

„Veto-ul Austriei pentru accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen a fost adoptat înainte de campania electorală, dar rămâne o parte importantă a programului de securitate al ÖVP, deși există și voci critice în cadrul partidului”, a explicat Michael Völker, jurnalist de la Der Standard.

„FPÖ sprijină această poziție. O coaliție între ÖVP și FPÖ ar diminua drastic probabilitatea accesului României și Bulgariei comparativ cu o coaliție diferită între ÖVP, SPÖ și Neos/Partidul Verde”, a adăugat Völker.

România așteaptă o coaliție pro-europeană la Viena

Evenimentele din Austria sunt urmărite cu interes de România, care a aderat în primăvară la spațiul Schengen pentru granițele aeriene și marine.

Eurodeputatul Victor Negrescu (S&D) a afirmat recent că rezultatele alegerilor sunt cruciale pentru șansele României de a obține o decizie favorabilă pentru intrarea în Schengen și pentru granițele terestre.

„Sper ca în Austria să se formeze o coaliție pro-europeană care să-și asume responsabilitatea pentru acest obiectiv și cred că România ar putea să își atingă acest țel în cursul acestui an”, a spus Negrescu.

Ministra de Externe Luminița Odobescu a subliniat, de asemenea, că așteaptă cu interes rezultatul acestor alegeri. Decizia României de a adera la Schengen depinde de politica unui singur stat membru UE, în acest caz de alegerile din Austria.

Surse din Bulgaria au exprimat un optimism moderat, anticipând o decizie privind aderarea completă a Bulgariei și României la Schengen până la sfârșitul anului, conform Euractiv.

„Pe 10 octombrie, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, împreună cu ministrul de interne al Ungariei, vor propune eliminarea controalelor la frontierele terestre”, a declarat Yordanka Chobanova, șefa reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria.

Discursul FPO devine dominant

Între preocupările alegătorilor se numără costul vieții și migrarea, problema securității fiind accentuată recent de dejucarea unui complot terorist în Austria.

FPÖ își bazează agenda pe un slogan similar celui folosit de Trump, promovând conceptul de „remigrație” pentru cei care încalcă legea, fiind susținut de un mesaj foarte puternic împotriva imigrației. Spre deosebire, SPÖ adoptă o abordare mai liberală, dorind o redistribuire a solicitanților de azil.

„Punctul culminant al FPÖ rămâne migrația, care provoacă emoții puternice și răspunde fricilor populației”, a declarat Völker.

Sub influența FPÖ, discursul popularilor din ÖVP s-a mutat mai spre dreapta, aspect care a fost evident și în veto-ul lor pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen.

„Deși se văd ca un partid centrist, sub influența FPÖ, ÖVP a început o abordare mai restrictivă în problemele de migrație și azil”, a adăugat Völker.

Migrația nu a fost singurul subiect în campanie, deoarece recentele inundații din Austria au readus în discuție problema protecției climei.

Inflația crescută a fost un alt subiect important în campania electorală, Austria având în continuare rate superiore mediei Uniunii Europene.

Cancelarul poporului

Sprijinul pentru FPÖ a scăzut în 2019 la 16,2% în urma unui scandal care a dus la demisia vicecancelarului din acel moment, Heinz-Christian Strache, care a fost implicat într-un conflict de interese.

Cu toate acestea, nemulțumirile generate de pandemie și de inflație au permis partidului să obțină un sprijin semnificativ.

Herbert Kickl, liderul FPÖ, se opune ferm Uniunii Europene, iar partidul său are relații istorice favorabile cu Rusia.

Kickl s-a autodefinit drept „Volkskanzler”, un termen ce evocă o legătură istorică cu perioada nazistă, acuzație pe care el o respinge.

Criticii îl acuză pe Kickl de a se inspira din retorica nazistă, deși acesta neagă aceste afirmații.

Însă abilitățile sale retorice i-au consolidat statutul de candidatul anti-sistem, având în vedere că a fost anterior ministru de interne.

Kickl, Viktor Orban și „axa anti-UE”

Kickl a fost criticat pentru apropierea sa față de Rusia, opoziția sa față de sprijinul acordat Ucrainei și pentru cererile de ridicare a sancțiunilor impuse Rusiei.

„Actuala coaliție guvernamentală se opune războiului de agresiune al Rusiei, susținând sancțiunile Uniunii Europene, în timp ce menține neutralitatea. FPÖ, pe de altă parte, adoptă o poziție favorabilă Rusiei”, a observat Völker.

Dacă FPÖ va face parte din următorul guvern, este de așteptat să existe schimbări în politica externă și în solidaritatea cu Ucraina.

Relația Austriei cu Bruxelles-ul rămâne incertă. Kickl a stabilit o alianță cu Viktor Orban, un alt critic al Uniunii Europene.

„Un rezultat favorabil pentru FPÖ ar influența relația Austriei cu Bruxelles-ul, în special dacă FPÖ se va alătura guvernului. Aceasta ar putea duce la o intensificare a axei anti-UE la nivel european”, a conchis Völker.

„Suporterii FPÖ își manifestă deschis sprijinul pentru partid”

Viitorul politic după alegeri depinde de competiția dintre extremiști și conservatori. SPÖ, Verzii și Neos nu intenționează o coaliție cu FPÖ, dar ÖVP și-a lăsat această opțiune deschisă.

Cancelarul Karl Nehammer a reușit să își revitalizeze popularitatea în sondaje, prezentându-se ca o soluție viabilă de centru, ținând o abordare strictă asupra migrației.

Președintele Alexander Van der Bellen va cere unei formațiuni să formeze guvernul, dar are rezerve față de FPÖ și Kickl.

Dacă Kickl își va reconsidera poziția, urmată de o acceptare asemănătoare ca în cazul liderului olandez Geert Wilders, ar putea deschide calea pentru prima guvernare a FPÖ după război, îndreptând Austria spre o direcție și mai dreaptă.

FPÖ nu mai este un partid marginal. Simpatizanții săi își revendică deschis susținerea, exprimându-se împotriva sistemului pe care îl contestă, a subliniat Völker.

Totuși, FPÖ rămâne un partid de extremă dreapta, deși nu toți alegătorii săi susțin fără ezitare pozițiile acestuia.

„Kickl flirtează cu eticheta de extremă dreaptă, pe care o consideră un premiu”, a concluzionat jurnalistul.

FPÖ se situează la marginea spectrului politic austriac, având legături documentate cu elemente de extremă dreapta, dar acest lucru nu implică automat simpatiile demonstranților față de național-socialism.