Relatări de la Rediu: Opinia unui elev după declarațiile controversate ale primarului local

Într-o localitate adiacentă Iașului, renumită pentru rezidenții săi profesioniști din clasa medie, educația întâmpină serioase provocări. Noii locuitori preferă unitățile de învățământ mai renumite din oraș, în timp ce primarul liberal, Cristian Condrea, pare mai degrabă să-i ironizeze pe copii, susținut de reacții amuzate pe rețelele de socializare. Biserica și diverse ONG-uri intervin pentru a preveni abandonul școlar.

„Un elev exemplar este cel care nu ridică probleme în clasă. Cei care nu se conformează nu participă la activități suplimentare,” explică mama Ralucăi, o elevă din Rediu.

Localitatea Rediu se află la aproximativ 10 kilometri de Iași, pe drumul ce traversează dealurile către Onești.

Dificultăți de accesibilitate în Rediu

Fără un vehicul personal, ajungerea la școală devine dificilă. De la marginea comunei Rediu până la instituția de învățământ, nu există trotuare, iar copiii se văd nevoiți să meargă prin rigolele de pe marginea drumului.

Mihaela Nistor, profesoară de matematică cu peste două decenii de experiență, a fost repartizată de Inspectoratul Iași în diverse școli rurale datorită experienței sale cu mediul sătesc.

După ce a lucrat în școlile din Borlești și Mihăilești, acum nu doar predă la Rediu, dar este și directoare, într-un teritoriu adiacent cartierului Păcurari din Iași, unde construcțiile rezidențiale se extind rapid. Rediu a devenit astfel un cartier-dormitor pentru Iași, un fenomen similar cu alte zone din România precum București sau Cluj, cu o infrastructură, inclusiv educațională, care se dezvoltă încet.

Comunitatea este în schimbare, cu multe familii tinere care se stabilesc aici, dar un număr redus dintre acestea își înscriu copiii la școala locală, optând pentru o educație urbană pe care o consideră superioară, precizează directoarea Nistor.

Primarul și reacțiile publice pe rețelele sociale

Rediu a ajuns în atenția publicului după ce primarul Cristian Condrea a obținut un val de aplauze pe rețelele sociale în urma criticilor sale dure și fără compromisuri la adresa elevilor, acuzați de lene și mediocritate.

Edilul a declarat ferm: „Este necesar să aplicăm alte măsuri: eliminarea microbuzului, renunțarea la detergent și chiar la hârtia igienică. Nu promovăm prostia. La Cancelarie, de asemenea, vom renunța la hârtia igienică. Mulți dintre noi lucrează și în sectorul privat și, dacă ceva nu dă rezultate, nu mai investim bani într-un proiect ineficient.

Rezultatele obținute anul acesta de elevii din Rediu la Evaluarea Națională au fost modeste, având media generală de 7,62, conform Ministerului Educației și Cercetării.

Paralela dintre primarul Condrea și Lee Kuan Yew

Lee Kuan Yew, inițiatorul modernizării Singapore, a criticat de asemenea cândva părinții pentru performanțele slabe ale copiilor la matematică și științe, însă guvernul său a investit considerabil în educație pentru a transforma elevii în cetățeni valoroși. Conform lui Lee, „un națiune slabă va vota întotdeauna pentru soluții facile.”

În Rediu, România, odată ce ecourile aplauzelor și criticile online la adresa primarului Condrea s-au estompat, rămân realitatea locală și poveștile elevilor.

Confesiunea unei eleve: „Cei care tac se descurcă mai bine”

„Mi-aș dori să facem mai multe excursii educative cu școala, să descopăr lucruri noi într-un mod distractiv”, mărturisește Raluca, o elevă de 14 ani din Rediu.

Raluca își petrece jumătate din zi la școala gimnazială din Rediu și restul timpului la Centrul Cultural Tăutești, unde participă la activități artistice. Acest loc îi oferă un refugiu liniștitor.

Ea observă că școala face diferențe bazate pe comportament, sancționând „copiii răi” chiar dacă sunt inteligenți, în timp ce la centru este tratată diferit.

Pentru Raluca, un copil „vocal” este considerat problematic, în timp ce elevii „buni” sunt cei care rămân tăcuți în bancă.

„Sunt momente în care mă exprim mai mult la școală, dar și când sunt liniștită. Totuși, profesorii văd doar partea negativă a copiilor,” explică ea.

Raluca și media promițătoare de 8,50

„Mă consider sinceră și de multe ori le spun profesorilor că fac discriminări între elevi. Nu sunt inclusă în excursii din cauza asta,” spune Raluca.

Mama ei povestește cum vine acasă, dezamăgită de atitudinea profesorilor, care par să favorizeze doar anumite elevi. Cu toate acestea, Raluca a obținut o bursă de reziliență în valoare de aproximativ 300 de lei ca recunoaștere a meritelor sale și a încheiat anul școlar cu media 8,50.

Provocarea abandonului școlar în familie

Raluca are două surori, dintre care una este în clasa a IV-a, iar cealaltă a abandonat școala în clasa a IX-a.

Mama lor explică neputința de a o convinge să continue studiile, deși fusese minoră la momentul respectiv. În prezent, sora mai mare își planifică viitorul în străinătate, în urma obținerii permisului de conducere.

Sprijinul comunității în curtea bisericii

După orele de școală, copiii frecventează Centrul Cultural Tăutești, un loc creat de preotul Vlad Chiriac Andrei. Aici, tinerii beneficiază de activități recreative și educative, fiind îndrumați de asistenți sociali finanțați de Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

Plasat în curtea bisericii, drumul către acest centru este doar un traseu de pământ și pietriș.

Mici bucurii de zi cu zi: două mese calde și un desert

Asociația „Rediu lui Tătar” contribuie la sprijinirea educației prin furnizarea a două mese și un desert zilnic, de luni până vineri, în centrul comunitar. Transportul elevilor este asigurat de primărie.

Preotul explică faptul că o masă sănătoasă este un punct de atracție pentru mulți copii care vin la centru.

Povestea Cristinei și visurile sale pentru viitor

La doar 24 de ani, Cristina este una dintre mamele tinere din Rediu cu gemeni în clasa a III-a. A devenit mamă la doar 14 ani, reușind să-și continue studiile cu sprijinul preotului și al familiei.

Acum lucrează ca ajutor de bucătar și dorește să-și implice fetele în activități extrașcolare, precum cursurile de chitară.

Cristina consideră necesare centrele de dezvoltare personală pentru că mulți copii sunt timizi și au nevoie de ajutor pentru a se integra.

Comparatii între rezultatele școlare din Horlești și Tăutești

La final de an școlar, Cristina este nemulțumită de modul în care profesorii tratează elevii, punând accent pe copiii din Horlești, considerați mai buni. Ea simte că aceștia sunt favorizați față de cei din Tăutești.

„În mediul educațional, învățătorii acordă mai multă atenție copiilor despre care cred că vor avea succes, neglijându-i pe cei cu mai puține performanțe,” relatează Cristina.

Împărțirea dintre sat și oraș: o nouă „linie Wallace”

Fetele Cristinei merg la centrul comunitar după ore, unde primesc ajutor la teme și mâncare caldă. Aici nu se face diferențiere între Horlești și Tăutești, care par separate de o frontieră invizibilă, precum linia Wallace din geografie.

Discuții cu directoarea Mihaela Nistor despre șansele elevilor

Mihaela Nistor observă că doar puțini părinți din Rediu au studii superioare, iar majoritatea muncesc în oraș și sunt epuizați, nefiind capabili să-și susțină copiii în procesul de învățare.

În multe cazuri, bunicii sunt cei care au grijă de copii, părinții fiind plecați în străinătate pentru a munci. Această lipsă de suport afectează șansele educaționale ale elevilor.

Inițiativele pentru educație și publicul țintă al acestora

Mihaela Nistor explică faptul că rezultatele nu sunt satisfăcătoare, dar nu sunt o noutate. Ea menționează că nu există suficiente clădiri pentru educație, iar învățământul simultan a fost o normă până de curând.

Primirea Mihaelei la Rediu a adus schimbări în structura sistemului educațional.

Primarul nu a răspuns solicitărilor media cu privire la situația din Rediu, iar discrepanțele dintre copii continuă să genereze segregare.