România ocupă ultimul loc în Europa în privința duratei vieții profesionale / Între timp, acum 20 de ani eram între națiunile cu cea mai lungă carieră, alături de țările nordice.

Daniela Apostolache, în vârstă de 56 de ani, a aplicat pentru aproximativ 200 de posturi de când a fost disponibilizată în septembrie anul trecut de la o companie de servicii financiare, unde era șefă a departamentului de experiență a consumatorului. În tot acest timp, a primit doar o invitație la interviu, care nu s-a concretizat într-o ofertă. Situația i-a amplificat Danielei, mamă a trei copii, anxietatea privind situația sa financiară viitoare.

Săptămâna trecută, a hotărât să-și vândă apartamentul cu trei camere și să se mute într-o locuință mai mică, cu două camere. Deși compensația de concediere a fost parțial utilă, banii se evaporă rapid. „Mă rog să nu am probleme de sănătate – asta mi-ar mai lipsi acum”, mărturisește ea, încă surprinsă de direcția pe care a luat-o viața sa. După o carieră de 32 de ani, Daniela se simte ca și cum ar fi pe jumătate pensionară. „Pare că am ieșit din joc înainte de vreme”, adaugă ea.

În România, conform Eurostat, durata medie a carierei profesionale este de puțin peste 32 de ani, plasând țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană, deși în 2000 era printre primele națiuni în ceea ce privește durata muncii.

Potrivit statisticilor europene, între 2015 și 2024, toate țările UE au înregistrat o creștere a duratei vieții active, cu excepția României. Patru țări și-au majorat anii activi cu cel puțin patru ani: Malta (5,2 ani), Ungaria (4,8 ani), Estonia și Irlanda (fiecare cu 4,4 ani).

Pe de altă parte, Spania, Suedia, Letonia și Austria au avut o durată așteptată a vieții active relativ constantă, cu creșteri de cel mult 2 ani.

România este singura țară care a experimentat o scădere, de 0,1 ani.

Diversi factori explică poziționarea României și Italiei pe ultimele locuri

Participarea redusă a femeilor pe piața muncii: atât în România, cât și în Italia, ratele scăzute de participare ale femeilor limitează durata medie a vieții active, deoarece multe dintre acestea se retrag din activitate mai devreme din cauza responsabilităților familiale, cum ar fi îngrijirea copiilor, sau din motive culturale. De exemplu, în 2023 se estima că femeile din Italia lucrează în medie 28,3 ani, iar cele din România 28,5 ani, în timp ce în țări precum Suedia sau Olanda media este de peste 41 de ani.

Pensionarea anticipată și pensiile speciale: În România, pensionarea înainte de vârsta standard prin intermediul schemelor speciale a redus durata medie a vieții active. Italia a implementat, de asemenea, diverse modalități de retragere timpurie, inclusiv folosirea extensivă a pensiilor de invaliditate, reducând astfel anii lucrați în medie.

Rata mare a șomajului în rândul tinerilor și întârzierea intrării pe piața muncii: Tinerii din aceste țări adesea experimentează perioade de șomaj prelungit sau întâmpină dificultăți în obținerea unui loc de muncă stabil, intrând în câmpul muncii la vârste mai mari, uneori chiar și după 20-30 de ani.

Munca informală și non-declarată: În România, dar și în anumite regiuni din Italia, munca „la negru” este frecventă. Deoarece statisticile oficiale nu iau în considerare munca nedeclarată, acești ani nu contribuie la durata oficială a vieții active.

Factori demografici și de sănătate: Speranța de viață mai scăzută și ratele ridicate de dizabilitate care afectează adulții de vârstă activă contribuie la retragerea prematură de pe piața muncii din motive de sănătate în comparație cu țările nordice, mai prospere.

Disparitățile de gen: În 2023, diferențele dintre bărbați și femei în ce privește durata vieții active erau semnificative: 8,9 ani în Italia și 7,1 ani în România, reflectând barierele culturale și structurale care îngreunează participarea femeilor pe piața muncii.

Prin comparație, țările nord-vestice ale Europei se bucură de pensionări la vârste mai înaintate, o rată mai mare de angajare în rândul tinerilor, o participare semnificativă a femeilor și politici sociale favorabile părinților, ceea ce contribuie la o durată medie a vieții active mai mare.

În Uniunea Europeană, durata medie a vieții profesionale era de 37,2 ani în 2024, bărbații lucrând în medie 39,2 ani, iar femeile 35,0 ani.

Deși a existat o ușoară scădere în 2020, ultimul deceniu a arătat o tendință de creștere a perioadei active pentru ambii genuri, cu un declin continuu al decalajului de gen datorită creșterii implicării femeilor pe piața muncii.

Țările nordice lideri în durata vieții active

În cadrul UE, durata carierei profesionale variază remarcabil între țări și regiuni. Olanda se mândrește cu cea mai lungă durată a vieții active, de 43,8 ani. Alte țări nordice au, de asemenea, cariere extinse, depășind 40 de ani: Suedia (43,0), Danemarca (42,5), Estonia (41,4), și Irlanda (40,4). La polul opus, România și câteva națiuni din sudul Europei, inclusiv Italia, înregistrează cele mai scurte durate, cu România la 32,7 ani și Italia la 32,8 ani.

În 2024, s-au observat diferențe notabile între durata vieții active a bărbaților și a femeilor, bărbații lucrând de regulă mai mult decât femeile, cu țările nordice raportând un decalaj de gen sub media UE de 4,2 ani.

Estonia, Lituania și Letonia sunt unicele state membre în care femeile au o durată a vieții active mai mare decât bărbații, lucrând cu 1,6 ani, respectiv cu 0,3 și 0,2 ani mai mult.

Finlanda a demonstrat cel mai mic decalaj de gen, de doar 0,6 ani, iar cel mai pronunțat s-a înregistrat în Italia, Grecia, Malta și România, conform Eurostat.

Bărbații sunt cei mai activi profesional în Olanda, Danemarca, Suedia, Irlanda, Malta și Germania, în timp ce România, Croația, Bulgaria și Belgia au perioade de muncă mai scurte pentru bărbați.

Femeile activează mai puțin de 30 de ani în Italia și România, conform tendințelor din aceste țări, urmate de Grecia, Belgia, Polonia, Bulgaria și Croația, fiecare sub 34 de ani.

În schimb, femeile din Estonia, Suedia, Olanda, Danemarca și alte câteva țări nordice lucrează în medie mai mult de 38 de ani, înscriindu-se printre campionii longevității profesionale.