România va instala în 2024 panouri solare cu o capacitate echivalentă a două reactoare nucleare / În Spania, energia fotovoltaică devine principală sursă de electricitate

În 2024, România va dezvolta o capacitate fotovoltaică estimată la 1.620 MW, de peste trei ori mai mult comparativ cu anul anterior, datorită sprijinului financiar din partea Uniunii Europene. Deși această capacitate se apropie de cea a Bulgariei, este totuși sub nivelul Spaniei, unde panourile solare acoperă 75% din cererea energetică în orele de vârf.

Până la finalul anului, prin programul REPowerEU, România intenționează să instaleze capacități fotovoltaice de aproximativ 1.620 MW, dintre care 1.590 MW sunt realizate de utilizatori care nu sunt prosumatori, conform Ministerului Energiei. Aceast nivel depășește capacitatea a două reactoare nucleare de la Cernavodă.

În plus, pentru energia eoliană, capacitatea estimată pentru instalare este de 251 MW, ceea ce reprezintă 13,4% din totalul de 1.875 MW (solar + eolian), conform Ministerului Energiei.

Comparativ, în 2023, România a instalat doar 496 MW de capacitate fotovoltaică, conform datelor Ministerului Energiei.

Investiții semnificative prin Fondul de Modernizare

Mii de MW suplimentari vor fi instalați în următorii doi ani, finanțați prin Fondul pentru Modernizare.

Estimările Ministerului Energiei privind Fondul pentru Modernizare includ:

• solar – instituții publice: 500 MW;
• solar – sector privat: 1.370 MW;
• solar – proiecte CE Oltenia: 735 MW;
• eolian – sector privat: 185 MW;

Investițiile trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026, conform ghidurilor de finanțare.

Prin programul ElectricUp, IMM-urile și sectorul HoReCa vor adăuga încă 150 MW, estimat pentru 2025.

Comisia Europeană a anunțat recent un sprijin de aproape 1,1 miliarde euro pentru proiectele energetice din România. Acești bani sunt generați prin comercializarea certificatelor de emisii pentru sisteme energetice mai ecologice în 10 țări ale UE și trebuie investiți pentru modernizarea infrastructurii energetice. O parte va fi destinată contractelor pentru diferență.

De asemenea, Comisia Europeană a aprobat o nouă schemă de finanțare de 3 miliarde de euro pentru România, destinată proiectelor noi în fotovoltaice și eoliene, incluzând contracte pentru diferență care asigură un preț fix al energiei pentru 15 ani.

Licitațiile pentru eolian și fotovoltaic vor include oferte de preț din partea beneficiarilor.

Prețurile de pornire vor fi de 91 de euro/MWh pentru fotovoltaice și 93 de euro/MWh pentru eoliene.

Dacă prețul de referință este mai mic decât cel de exercitare, beneficiarul va primi o compensație pentru diferență; în caz contrar, va trebui să plătească diferența.

Planuri pentru capacități eoliene și solare până în 2030

Energia eoliană va avea cea mai mare cotație dintre sursele regenerabile, aproximativ 37%, urmată de energia hidro (aproximativ 35%) și energia solară (23,5%) în consumul final brut, conform Ministerului Energiei.

Până în 2030, se preconizează instalarea de 4.900 MW de capacitate solară (inclusiv pe acoperișuri) și aproximativ 4.600 MW de capacitate eoliană.

În prezent, capacitatea instalată pentru producția de energie electrică în România este de 20.000 MW, din care 13.100 MW provin din surse regenerabile, acoperind 65% din totalul capacităților.

Bulgaria: Energia solară constituie 8,3% din producția electrică

În 2024, se estimează integrerea în rețelele de înaltă și medie tensiune a peste 1.600 MW din surse regenerabile, conform „Operatorului de Sistem Electric.”

Investitorii utilizează resurse proprii pentru dezvoltarea a 1.425 MW de proiecte, cu o subvenție din PNRR de 270 milioane euro, condiționată de construcția instalațiilor de stocare a energiei de 350 MW.

Aceste proiecte vizează producția de energie pentru comercializare. Există, de asemenea, proiecte mari pentru consumul propriu ale companiilor din sectorul minier și de prelucrare.

Recent, au fost aprobate proiecte pentru panouri solare destinate a 1.500 de gospodării, cu un grant de 40 milioane euro de la Bruxelles.

562 de companii concurează pentru o subvenție de 200 milioane euro pentru dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă și stocare.

Datele din 2023 indică faptul că capacitățile regenerabile din Bulgaria depășesc cele nucleare și pe bază de cărbune. Ponderea hidroenergetică este de 22,5%, solară de 21,7%, eoliană de 4,9%, iar biomasa de 0,6%.

Totalul capacităților regenerabile nu se compară cu producția energetică a centralei nucleare Kozlodui și a centralelor pe cărbune, care generează împreună 80% din electricitate, în timp ce energia solară contribuie cu 8,3%, hidroenergia cu 7,7% și eolienele cu 3,9%.

Spania: Energia fotovoltaică devine sursa principală de electricitate

Energia solară fotovoltaică a devenit principala sursă de electricitate în Spania în mai 2024, stabilind un precedent. Aceasta a acoperit 75% din cererea energetică a țării în orele de vârf, demonstrând un potențial și mai mare.

Energia solară, în diverse forme (fotovoltaică, termică, și autoconsum), a fost dominantă în trecut, dar recent predominanța energiei fotovoltaice a atins noi cote, reprezentând aproape un sfert din producția totală de electricitate, conform Red Eléctrica (REE).

Adăugând energia termică (3,2%) și instalațiile de autoconsum, importanța sa devine și mai evidentă.

Așadar, expansiunea rapidă a energiei fotovoltaice în Spania nu este surprinzătoare, având în vedere că aceasta constituie 21,1% din capacitatea totală instalată, atingând 24,6% în producție în luna mai, cu radiații solare ridicate.

Deși capacitatea totală este de 26.543 MW, în practică nu s-au exploatat mai mult de 20.000 MW simultan, ceea ce sugerează o utilizare sub nivelul capacității totale, lăsând loc altor surse de energie constante.

Pe 24 mai, în timp ce centralele nucleare erau oprite, energia solară a atins un record, furnizând 19.565 MW rețelei, conform evaluărilor consultantului Xavier Cugat. Recordul din 2023 a fost de 16.092 MW, evidente fiind progresele rapide ale capacităților.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană care promovează parteneriatele jurnalistice transfrontaliere, cofinanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) prin Acțiuni Multimedia. Colabor area include prestigioase publicații din Europa.