Trump riscă să facă o greșeală majoră în relația cu Putin, avertisment lansat de o figură-cheie din cadrul înțelegerii prin care Kievul a cesionat armele nucleare în schimbul garanțiilor de securitate.

În 1994, Ucraina a încheiat Memorandumul de la Budapesta, renunțând la arsenalul nuclear moștenit de la URSS în schimbul garanțiilor de securitate acordate de Rusia și de alte state. Liderul Kievului din acea perioadă spune acum că aliații Ucrainei pot repeta o eroare similară.

Reacția ucrainenilor la întâlnirea de la Casa Albă, luni, cu președintele Donald Trump, cu Volodimir Zelenski și cu oficialii europeni, a fost prudentă și rezervată.

În Ucraina, confuzia și temerile au crescut după o schimbare de ton care pare să-l favorizeze pe Putin, inclusiv ideea de a renunța la armistițiu și de a propune un schimb de teritorii. În timp ce aliații occidentali vorbesc despre progrese, oamenii din Ucraina rămân sceptici, iar declarațiile contradictorii despre garanțiile de securitate pentru Kiev amplifică îngrijorarea într-o țară afectată de conflict.

Déjà vu

Deputata Lesia Vasilenko a explicat, într-un interviu, că opțiunile și intențiile NATO rămân neclare.

„Cine va sprijini cu adevărat Ucraina dacă Rusia decide să reia planurile agresive de ocupație?”, a spus aceasta.

Pentru mulți cetățeni ucraineni, această situație evocă în mod tulburător sentimentul de deja-vu.

În cadrul Memorandumului de la Budapesta din 1994, Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear moștenit de la URSS, primind în schimb garanții de securitate de la Rusia și de la alte țări. Oamenii știu bine consecințele: costul a fost uriaș. Putin a încălcat angajamentul prin anexarea Crimeei în 2014 și prin invazia de amploare lansată ulterior.

Rusia nu va renunța niciodată la planurile de a ocupa toată Ucraina

Yuri Kostenko, veteran al diplomației ucrainene care a contribuit la negocierile din anii ’90, avertizează că există pericolul ca lumea să repete aceeași greșeală și să creadă în promisiunile lui Putin atunci când Trump sugerează că îl poate opri pe acesta.

„Nu este adevărat. Din experiența mea de peste 30 de ani în diplomație, Rusia nu renunță la planul de a ocupa întreaga Ucraină, iar dacă Trump îl crede pe Putin cu adevărat, va face o greșeală majoră”, a afirmat Kostenko.

Înaintea reuniunii de la Alaska, aliații occidentali au convenit că cea mai bună cale către pace este să aplice presiuni dure asupra Moscovei, lovind în principal sectorul său energetic.

Însă de atunci, Trump a renunțat la apelurile pentru încetarea focului și a retras amenințările de a impune sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.

În schimb, liderul american pare să îndrume aliații pe o rută diferită, pe cât de incertă, pe atât de riscantă.

Oamenii din Kiev, chestionați pe stradă de o televiziune britanică, doresc să creadă în progresul negocierilor de pace, dar nu sunt încurajați de mesajele primite.

În timp ce eforturile diplomatice avansează într-o direcție neclară, situația de pe teren și din spațiul aerian al Ucrainei rămâne deprimant de previzibilă: Moscova lansează numeroase atacuri cu drone în fiecare noapte, iar armata sa avansează pe front.

Dacă Putin își dorește cu adevărat să pună capăt conflictului, nu dă semne clare în acest sens, iar ucrainenii se tem că Trump îi împinge pe aliați spre o cale fără ieșire, pe o formă de diplomație sterilă.

În final, incertitudinea persistă și perspectivele unui progres semnificativ rămân alarmant de reduse.