„Un avantaj pentru Rusia”. Analiza Institutului pentru Studiul Războiului asupra situaţiei din România. Ce consecinţe ar avea eventuala alegere a lui Simion în funcţia de preşedinte

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american specializat în analiza zonelor de conflict, a publicat recent o evaluare a contextului din România, concluzionând că o victorie a lui George Simion în alegerile prezidenţiale ar reprezenta un avantaj pentru Rusia, ajutând la atingerea obiectivelor sale în ceea ce priveşte Ucraina.

George Simion, un candidat de extremă dreapta, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din 4 mai în România. Această victorie survine după ce un alt candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, câştigase primul tur al alegerilor din noiembrie 2024, alegeri care au fost ulterior anulate de autorităţi din cauza unor îngrijorări legate de intervenţia rusă.

Simion a solicitat încheierea asistenţei române pentru Ucraina şi extinderea teritorială a României, politici ce ar susţine interesele Kremlinului în ceea ce priveşte Ucraina şi naraţiunile legate de Moldova.

Spre deosebire de Georgescu, Simion şi-a exprimat totuşi susţinerea pentru continuarea participării României în cadrul NATO, condus de SUA, ca modalitate de descurajare a unei posibile agresiuni ruse. Totuşi, Simion continuă să-l susţină pe Georgescu, sugerând că l-ar considera pentru funcţia de prim-ministru. Deocamdată, nu se ştie dacă Georgescu ar putea obţine aprobarea parlamentară necesară, dar coaliţia actuală de guvernare pare să fie în proces de fragmentare după votul din 4 mai, conform analizei ISW.

Candidații

George Simion, liderul formaţiunii ultranaţionaliste Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), a obţinut 40,96% din voturile primului tur al alegerilor prezidenţiale de pe 4 mai. El îi va face faţă lui Nicuşor Dan, care a obţinut 20,99%, într-un al doilea tur programat pentru 18 mai.

Nicuşor Dan, actualul primar al Bucureştiului, este fondatorul Uniunii Reformiste Salvați România (USR) şi susţine sporirea cheltuielilor de apărare ale României şi continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Crin Antonescu s-a clasat pe locul al treilea, acumulând 20,07% din voturi. Antonescu beneficiază de sprijinul celor trei partide din coaliţia majoritară din Parlament, inclusiv Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Alianţa Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Antonescu a declarat că va continua suportul logistic şi politic pentru Ucraina, deşi nu este de acord cu desfăşurarea trupelor române pentru menţinerea păcii în Ucraina.

Social media

Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor din noiembrie 2024, după ce au fost declasificate documente ale serviciilor secrete române care evidenţiau o posibilă intervenţie electorală din partea Rusiei, inclusiv campanii expansive pe platforma TikTok. TikTok a anunţat în martie 2025 că a eliminat peste 27.000 de conturi false care promovau partidul AUR. De asemenea, platforma a angajat moderatori suplimentari pentru a gestiona conţinutul legat de campaniile electorale din România.

ISW menţionează că nu a avut informaţii că astfel de campanii social media de pe TikTok sau alte platforme ar fi conferit vreun avantaj semnificativ unui candidat în alegerile din mai 2025.

Atacuri cibernetice

România a fost victima unor atacuri cibernetice corelate indirect cu Rusia în timpul primului tur al alegerilor din 4 mai, precum şi în timpul alegerilor din noiembrie 2024.

Direcţia Naţională de Securitate Cibernetică din România a raportat că grupul de hackeri pro-rus NoName057(16) a efectuat atacuri DDoS asupra mai multor site-uri, inclusiv celor oficiale ale Guvernului României, Curţii Constituţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe şi Senatului, precum şi site-urilor de campanie ale candidaţilor la preşedinte.

NoName057(16) a revendicat atacurile pe canalul său Telegram, susţinând că „Simion, care se consideră un aliat al lui Vladimir Putin, este perceput ca favorit”.

De asemenea, grupul a realizat în trecut atacuri cibernetice împotriva aeroporturilor din Canada şi site-urilor băncilor din Europa ca reacţie la sprijinul acestor state pentru Ucraina, vizând în mod similar site-uri din Moldova.

Serviciul Român de Informaţii Externe (SIE) a declarat în documente declasificate că Rusia a desfăşurat acţiuni hibride „agresive” în România, inclusiv atacuri cibernetice, în timpul primului tur al alegerilor din noiembrie 2024.

Obiectivele imediate ale Moscovei

O posibilă alegere a lui George Simion ca preşedinte ar putea contribui la reducerea ajutoarelor occidentale acordate Ucrainei, în contextul în care Ucraina îşi apără teritoriul de invazia rusă.

Simion a declarat că, dacă va fi ales, nu va mai trimite ajutor militar sau finanţare Ucrainei, în timp ce Kremlinul cere statelor occidentale să înceteze sprijinul militar.

În cazul în care Simion întrerupe ajutoarele româneşti pentru Ucraina, aceasta ar putea afecta grav capacitatea Ucrainei de a face faţă agresiunii ruseşti.

Sprijinul României pentru Ucraina

România a susţinut constant Ucraina în faţa invaziei Rusiei, inclusiv prin furnizarea unui sistem de apărare aeriană Patriot şi antrenarea piloţilor de F-16.

Un acord bilateral de securitate a fost semnat cu Ucraina în iulie 2024, în timpul mandatului fostului preşedinte Klaus Iohannis.

Parlamentul României a aprobat, de asemenea, legea de donaţie a sistemelor Patriot către Ucraina şi a planurilor de instruire a soldaţilor ucraineni.

Containerea lui Simion în Ucraina și Moldova

Simion a avut anterior opinii care se aliniază cu naraţiunile Kremlinului privind integritatea teritorială a Ucrainei şi a Moldovei.

Partidul său, AUR, a pledat pentru restaurarea României „în interiorul graniţelor naturale”, incluzând revendicări asupra unor zone din vestul Ucrainei.

Simion a ameninţat într-un interviu că va rupe un tratat de cooperare militară cu Marea Britanie dacă Ucraina nu respectă drepturile vorbitorilor de limbă română.

Intrarea lui Simion în Ucraina i-a fost interzisă din cauza „activităţilor sale antiucrainene” care contravin intereselor Ucrainei.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a identificat afirmaţiile lui Simion ca parte a unei campanii de discreditare a Ucrainei.

Moldova i-a interzis, de asemenea, intrarea, având în vedere că Simion a numit-o un „stat artificial” şi a cerut unirea cu România.

Declarații care reflectă teoriile Moscovei

Opinile anterioare ale lui Simion despre Ucraina par să reflecte încercările Kremlinului de a justifica invazia, susţinând că protejează minorităţile vorbitoare de limbă rusă.

Financial Times a relatat că Simion afirmă că nu urmăreşte anexarea de teritorii, distanţându-se de declaraţiile sale anterioare.

Acuzații de legături cu serviciile secrete ruse

Se fac acuzaţii că Simion are legături cu serviciile secrete ruse, dar dovezile nu au fost făcute publice.

Un oficial moldovean a declarat că Simion ar fi avut întâlniri cu ofiţeri de informaţii ruşi, afirmaţii negată de acesta, iar ISW menţionează că nu există dovezi publice în acest sens.

Prim-ministrul român a declarat că Simion nu este un „spion” şi nu s-a întâlnit cu agenţi ruşi.

Susţinerea lui Simion pentru NATO

Cu toate acestea, Simion sprijină în continuare participarea României la NATO, considerând că o retragere a SUA din România ar fi „periculoasă”.

El a afirmat că România s-ar afla în „mare pericol” fără sprijinul NATO condus de SUA şi susţine necesitatea unor garanţii de securitate pe termen lung.

Simion consideră Rusia sub conducerea lui Putin o ameninţare majoră pentru Europa, pledează pentru sancţiuni împotriva Rusiei ca mijloc de protecţie.

Sprijinul pentru Georgescu

George Simion continuă să-l susţină pe Călin Georgescu, ce a câştigat un prim tur de scrutin anulat ulterior, având opinii anti-Ucraina.

Chiar dacă există diferenţe clare în privinţa poziţiilor lor faţă de NATO, Simion a indicat că l-ar lua în considerare pe Georgescu pentru funcţia de prim-ministru.

Parlamentul României trebuie să aprobe orice numire în funcţia de prim-ministru, iar actuala coaliţie guvernamentală este în proces de fracturare.

Posibilitatea ca Georgescu să devină prim-ministru

Partidele PSD, PNL şi UDMR, formând coaliţia Alianţa România Înainte, deţin o majoritate redusă în Parlament. SNS nu este parte a coaliţiei, iar posibila numire a lui Georgescu rămâne incertă.

Prim-ministrul actual, Marcel Ciolacu, a anunţat demisia, ceea ce ar putea duce la o nouă structurare a coaliţiei, după ce candidatul Antonescu nu a reuşit să ajungă în turul al doilea.

Preşedintele interimar va propune un nou prim-ministru, iar viitorul coaliţiei este incert în urma acestor evenimente.