Ungaria revine în dispută cu UE pe tema Rusiei. Szijjarto: „O gravă încălcare a suveranității Rusiei”
Ministerul de externe ungar, Peter Szijjarto, a reacționat marți la propunerea Comisiei Europene de a elimina importurile energetice din Rusia, considerând-o „o încălcare gravă” a suveranității statelor membre, conform agenției EFE.
Szijjarto a subliniat că această decizie a Comisiei contravine suveranității țărilor europene, inclusiv Ungariei, deoarece legislația europeană stipulează clar că fiecare țară are dreptul să decidă care surse de energie utilizează și de unde le obține. A făcut aceste declarații într-un mesaj video difuzat pe Facebook.
Ministrul a avertizat că propunerea în cauză pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei, care depinde într-o măsură semnificativă de importurile rusești, obținând aproximativ 80% din necesarul său de gaze naturale și 65% din necesar pentru petrol din Rusia.
Szijjarto a catalogat inițiativa Comisiei Europene drept „agresivă” și o „eroare foarte gravă”, arătând, de asemenea, că sancțiunile Uniunii Europene impotriva Rusiei s-au dovedit a fi ineficiente.
O acțiune radicală din partea Comisiei Europene
Comisia Europeană a desfășurat marți un plan de acțiune prin care urmărește ca statele UE să renunțe la importurile de combustibili din Rusia cât mai curând posibil, în special la gaze naturale și uraniu. Printre măsurile propuse se numără interzicerea treptată a încheierii de noi contracte pentru gaz rusesc și terminarea contractelor existente astfel încât, începând cu anul 2027, țările UE să nu mai importe deloc gaze din Rusia.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a declarat la o conferință de presă că mesajul adresat Rusiei este clar: statele membre nu vor mai putea fi șantajate, iar gazul rusesc va fi interzis. El a adăugat că chiar și în cazul în care se încheie un acord de pace între Ucraina și Rusia, țările europene ar trebui să renunțe la energia rusească. Reacția purtătorului de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a fost că UE se autodepreciază.
După invazia rusească în Ucraina și sabotarea conductelor Nord Stream, politica Uniunii Europene s-a concentrat pe diminuarea importurilor de gaze naturale din Rusia, care au fost parțial compensate de gazele naturale lichefiate (GNL) importate din special din SUA. Aceste gaze, transportate cu ajutorul navelor, sunt însă mai scumpe decât cele livrate prin conductele existente, ceea ce este o provocare pentru blocul comunitar în menținerea competitivității industriei sale față de China și SUA, unde prețurile energiei sunt considerabil mai mici.
Fostul președinte american Donald Trump a cerut Uniunii Europene să achiziționeze mai mult GNL din SUA, ceea ce ar putea reprezenta o concesie din partea UE în negocierile cu Washingtonul privind taxele vamale, suspendate parțial în timpul discuțiilor.
Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a elimina total importurile de gaze naturale rusești până în 2027, nu toate statele membre au reușit să-și diversifice semnificativ sursele de energie. De asemenea, importurile de gaze rusești au crescut în 2024, după o scădere în 2023.
Anul trecut, 16,1% din petrolul consumat în UE a fost importat din SUA, iar 45,3% din gazele naturale lichefiate au provenit tot din SUA. Alții furnizori importanți de GNL pentru UE sunt Rusia (17,5%) și Norvegia (13,5%), aceasta din urmă fiind responsabilă și pentru 45,6% din gazul natural importat de UE prin conducte.
