Un editor de la Financial Times revine în București pentru o nouă analiză: „Populiștii sunt vigilenți”
Nicușor Dan, proaspătul lider al României, se vede nevoit să facă față unor provocări serioase, de la corupție și deficit, la sentimentele de distanțare față de Uniunea Europeană, potrivit unei analize publicate de Financial Times despre situația politică a României.
Autorul, Alec Russell, mărturisește că România îi este aproape de suflet, amintindu-și începuturile carierei sale jurnalistice aici, imediat după Revoluția din 1989. „Moartea recentă a lui Ion Iliescu, primul lider al României postcomuniste, mi-a adus aminte de transformările profunde ale țării de la căderea regimului comunist și a Cortinei de Fier”, subliniază el.
Russell observă că, deși Iliescu a avut un rol crucial în integrarea României în NATO și Uniunea Europeană, nu putem uita violențele care au marcat începutul tranziției postcomuniste.
În continuare, Russell discută despre Nicușor Dan, văzând în el un exemplu despre cum se poate combate populismul. Pentru a documenta articolul, a revenit la București în luna iunie.
„Stăpânirea tacticii tăcerii”
Cu această ocazie, a discutat cu noul președinte despre lecțiile câștigate după victoria asupra lui George Simion. Russell a remarcat că înainte de a răspunde întrebărilor sale, Dan a făcut o pauză semnificativă. „Deși nu este o soluție universală, mi-a amintit de importanța tăcerii într-o conversație strategică”, a observat jurnalistul.
În cele din urmă, când a răspuns, Nicușor Dan a indicat drept problema principală lipsa de încredere a cetățenilor în politicieni și autorități. Jurnalistul britanic a menționat că președintele a criticat partidele tradiționale care au guvernat din 1990, având o reputație deteriorată.
Russell evidențiază, de asemenea, slaba performanță a social-democraților, partidul fondat de Iliescu, atras de scandale și metode corupte.
„În acest context, populiștii au reușit să se facă auziți”, a remarcat Nicușor Dan. „Chiar dacă opoziția a fost mică, zgomotul exercitat de aceștia a fost deosebit de puternic”, a completat acesta.
Într-o notă glumeață, Russell a spus că Dan ar trebui să ia lecții de la populiști în a vorbi mai tare, având în vedere abordarea sa calmă și reținută.
Trei diferențe majore
În alegerile prezidențiale, Dan a identificat trei mari diferențe între el și contracandidatul său.
„Am susținut o orientare pro-Europeană, în timp ce Simion a promovat discursuri influențate de retorica Rusiei, contrare sprijinului pentru Ucraina sau reînarmării Europei. Am pledat pentru o economie deschisă, față de viziunea protecționistă a lui Simion. În plus, am fost deschis dialogului, chiar și într-o societate polarizată”, a concluzionat Nicușor Dan.
Lupta împotriva corupției și mentalitățile vechiului regim
Russell notează că Nicușor Dan a subliniat provocările întâmpinate de centriști în Europa, în condițiile în care populiștii câștigă popularitate.
„Deși am beneficiat de creștere economică, aceasta nu a fost resimțită în mod egal de societate. Mulți simt că, deși trăiesc mai bine decât înainte, alții prosperă și mai mult”, a explicat Dan.
Președintele a evidențiat și problema corupției. „Românii care au rude în Occident observă diferențele referitoare la interacțiunile cu autoritățile”, adăugat el. Russell remarcă faptul că autoritățile rezistă tentației de a perpetua vechile practici comuniste, cum ar fi micile atenții pentru a facilita procesele.
O altă dificultate este nivelul scăzut de educație. „Dacă îi întrebi despre simpatia față de ruși, 7% sau 8% spun da. Totuși, dacă discuți despre izolaționism, 35%-40% sunt în favoarea acestuia, fără a realiza conexiunea”, a continuat Nicușor Dan.
Provocarea deficitului bugetar
Una dintre marile provocări ale lui Dan și guvernului său este reducerea deficitului bugetar de 9%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit Financial Times. Întrebat despre soluții, președintele a adus în discuție experiența sa de la Primăria Capitalei, unde a implementat gestionarea responsabilă a fondurilor.
Russell notează că Dan a făcut o pauză și atunci când a fost întrebat cum va atrage sprijinul populației pentru măsurile de reducere a deficitului.
„Avem cheltuieli care nu sunt necesare”, a răspuns el, sugerând posibile întârzieri la anumiți indicatori neoficiali.
Dan mai explorează și modalități prin care românii să perceapă o legătură mai strânsă cu Uniunea Europeană. „77% dintre oameni susțin continuarea aderării României la UE, datorită beneficiilor recunoscute”, a explicat el. „Totuși, au existat momente în care politicienii au împins responsabilitatea măsurilor nepopulare pe umerii Bruxelles-ului”, a subliniat președintele.
Pe de altă parte, Dan a menționat întârzieri din partea UE în aspecte precum aderarea la Spațiul Schengen, ceea ce i-a făcut pe mulți să se simtă neiubiți.
„Depășisem cerințele tehnice acum zece ani, dar am întâmpinat piedici din partea unor state membre. A fost ocazia perfectă pentru populiști să sublinieze că suntem tratați ca membri de rang inferior în UE”, a explicat președintele Dan.
Russell concluzionează că Dan a stârnit nemulțumiri printre susținătorii săi prin criticile aduse Legii Vexler, destinată combaterii extremismului, chiar dacă aceasta a fost validată de Curtea Constituțională. Criticile sale au fost considerate de unii ca fiind o platformă pentru naționalism extrem.
„Dan conștientizează presiunea exercitată de naționalismul de dreapta. Lupta împotriva populiștilor este în desfășurare, însă este departe de a se fi încheiat”, concluzionează Alec Russell.
