Summitul Trump-Putin: O provocare majoră pentru Ucraina și Europa

Întâlnirea de vineri dintre liderii americani și ruși este atât de în avantajul Moscovei încât devine clar de ce președintele Putin a acceptat-o rapid după luni de negocieri ineficiente. Este de neimaginat cum o înțelegere care să nu afecteze grav Ucraina ar putea ieși din acest summit, analizează jurnalistul Nick Paton Walsh de la CNN, care a urmărit conflictul din Ucraina intens. Absența Kievului de la masa discuțiilor este o problemă majoră atât pentru Ucraina, cât și pentru mulți dintre partenerii săi europeni, potrivit unei analize BBC.

Simbolismul locului ales pentru întâlnirea dintre Trump și Putin, mai exact Alaska, este semnificativ. Este un teritoriu pe care Rusia l-a vândut Statelor Unite acum 158 de ani pentru suma de 7,2 milioane de dolari. Președintele Trump, cu o vastă experiență în domeniul imobiliar, a subliniat importanța simbolului oferit de acest loc.

Walsh sugerează că Alaska ar putea deveni scena unor discuții în care președintele rus va încerca să obțină concesii teritoriale de la Kiev, revendicând zone pe care Rusia nu a reușit să le captureze încă.

Propunerile initiale transmise de Steve Witkoff, trimisul special pentru pace al lui Trump, au alarmat Kievul și partenerii săi europeni. Acesta a sugerat cedarea către Rusia a teritoriilor controlate încă de Ucraina în regiunile Donețk și Lugansk, pentru un posibil armistițiu.

Președintele Rusiei consideră că poate cuceri mai multe teritorii fără luptă, aliindu-se cu Witkoff, care nu pare să înțeleagă pe deplin suveranitatea Ucrainei și complexitatea situației, având în vedere că țara se apără de invadatori de mai bine de trei ani.

Oferte pentru Ucraina în contextul negocierilor conduse de Trump

Kievului i se propune recuperarea unor mici teritorii ocupate de Rusia în regiunile de frontieră Sumî și Harkov, cunoscute ca „zone-tampon” lansate de Vladimir Putin, dar nu și alte concesii semnificative, menționează CNN.

Obiectivul central este obținerea unui armistițiu, dar acesta este prezentat drept o soluție prea optimistă. Putin a susținut în mod constant că împlinirea cererii de armistițiu avansate de Statele Unite, Europa și Ucraina ar necesita întâi soluționarea problemelor de monitorizare și logistică. Este improbabil ca Putin să-și fi schimbat poziția acum, mai ales cu trupele ruse în ofensivă pe frontul de est.

Europa este tot mai preocupată să nu comită greșeala istorică a ministrului britanic Neville Chamberlain din 1938 în negocierile cu Germania nazistă. Aliații europeni sunt sceptici la valoarea unei „înțelegeri” cu Kremlinul, care a încălcat anterior acordurile, folosindu-le ca momente de respiro pentru a-și regrupa forțele și a relansa ofensiva.

Aspirațiile lui Vladimir Putin sunt clare: control asupra întregii Ucraine sau măcar o resetare strategică a relațiilor cu SUA care să implică abandonarea Kievului de către Washington. Consilierul său, Iuri Ușakov, consideră negocierile în Alaska ca un bun prilej de aprofundare a cooperării economice Rusia-SUA și sugerează organizarea unui summit similar pe teritoriul rus.

Discuțiile fără implicarea directă a Ucrainei provoacă temeri

Încercările lui Trump și Putin de a ajunge la o înțelegere fără participarea Ucrainei îngrijorează în continuare Kievul și aliații săi europeni, conform unui raport al BBC.

Deși discursul președintelui american față de Rusia s-a înăsprit recent, Kievul nu a văzut până acum acțiuni concrete din partea Washingtonului.

Deadline-ul stabilit de Trump pentru Rusia să accepte un armistițiu sau să se confrunte cu sancțiuni noi a trecut fără efecte vizibile.

În pofida presiunilor, sacrificarea teritoriului nu a fost niciodată o opțiune pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a subliniat că acest lucru contravine Constituției Ucrainei și ar recompensa Rusia pentru agresiunea armată.

Deși Zelenski evită să critice direct liderul american, mesajele sale pe rețelele sociale arată clar că nu va permite cedarea teritoriului.

În Ucraina, se simte o resemnare generală privind posibilele discuții de pace fără reprezentanți oficiali ai Kievului. Jurnalistul BBC Jonathan Beale a constatat că soldații și civilii din Ucraina doresc sfârșitul conflictului.

Epuizarea cauzată de luptele continue și atacurile cu drone și rachete este evidentă.

În același timp, dovezile sunt puține că Ucraina ar fi dispusă să accepte orice fel de pace. Mai ales nu una impusă din exterior, fără ca vocea sa să fie ascultată.