INTERVIEU: „Evenimentele subvenționate de stat cu mari artiști ne pun într-o competiție inechitabilă” – avertismentul unei influente femei din música

În România, statul susține financiar concerte cu unii dintre cei mai prestigioși artiști locali și internaționali, fără a percepe taxe de intrare, lucru pe care operatorii privați nu și-l permit, explică Anca Lupeș, fondatoarea Mastering the Music Business, cea mai importantă conferință a industriei muzicale din România. Ea consideră acest fenomen ca fiind o formă de concurență neloială față de sectorul privat. Anca Lupeș adaugă că peste 50% din prețul biletelor la evenimentele organizate privat ajunge să acopere taxe și impozite.

• „Cultura nu ar trebui sprijinită doar ocazional sau să fie considerată secundară în alocările bugetare. Arta are puterea de a ne uni, iar artiștii locali necesită o susținere reală și constantă, nu doar aplauze sporadice”, subliniază Anca Lupeș.

Fiind o personalitate marcantă în peisajul muzical românesc, Anca Lupeș a fondat Mastering the Music Business (MMB), care a atins a zecea ediție și se remarcă drept cea mai importantă platformă pentru profesioniștii din domeniu.

Anca Lupeș este activă nu doar în domeniul muzical, ci și în societatea civilă și culturală. Ea pledează pentru unitate comunitară, educație profesională solidă și promovarea artiștilor locali și a vocilor feminine, într-un context de scepticism față de instituții și principii democratice.

„Investiția în cultură este o investiție în noi înșine”, afirmă ea, pledând pentru o Românie unde arta nu este doar un privilegiu urban sau un divertisment ocazional, ci un element crucial al unei societăți stabile și deschise.

HotNews a discutat cu Anca Lupeș despre rolul culturii ca formă de rezistență, importanța educației în modelarea cetățenilor implicați, și cum inițiativa individuală devine crucială în lipsa unui suport instituțional adecvat.

„Repetate pierderi ale încrederii în stat după 1989”

– Într-o perioadă în care instituțiile și chiar democrația par tot mai fragile, cum putem reconstrui încrederea într-o societate? Și de ce este ea atât de greu de păstrat în România?– Anca Lupeș: Încrederea se edifică greu și se destramă cu ușurință, fie în legături personale, fie între cetățeni și instituții. Odată pierdută, este extrem de dificil de recâștigat. În România, încrederea în instituțiile statului a fost frecvent știrbită din 1989 până în prezent, ceea ce face ca politicienii de astăzi să aibă o misiune extrem de dificilă în a o restaura.

– Care considerați ca este cea mai mare piedică socială astăzi în România — frica, apatia sau lipsa de modele?– Pentru sectorul muzical, aș spune că indiferența, în special a clasei politice față de domeniul cultural și muzical. Statul nu doar că nu sprijină acest domeniu (începând cu educația muzicală în școli și culminând cu majorările de TVA pentru bilete de spectacol și alte taxe), dar organizează evenimente unde accesul este gratuit, finanțate din bani publici, cu artiști care ar trebui să atragă publicul plătitor prin mediul privat.

Operatorii privați sunt nevoiți să finanțeze concertele și festivalurile din vânzări de bilete și sponsorizări, în timp ce evenimentele publice sunt susținute din fonduri garantate. Artiștii invitați sunt adesea aceiași care trebuie să atragă audiența plătitoare și prin organizatori privați.

Discuția despre modele este complexă și fiecare își stabilește propriile repere pe baza valorilor transmise prin educație. Prin Mastering The Music Business (MMB), noi încercăm să scoatem în evidență acele persoane și idei valoroase din industria muzicală.

„Transformarea din cetățeni în simpli consumatori”

– În România, o generație tânără foarte activă online pare mai puțin interesată de implicarea civicǎ. Ce elemente lipsesc din educația noastră pentru a crea cetățeni tineri activi și angajați social?– Tocmai citesc „Consumed/ How Markets Corrupt Children, Infantilize Adults and Swallows Citizens Whole” de Benjamin R. Barber.

Autorul sugerează că marketingul agresiv ne-a transformat din cetățeni în consumatori. Cetățeanul este implicat civic, căutând justiție și bine comun, pe când consumatorul se focusează pe nevoi personale și satisfacție imediată. Generația tânără de astăzi este produsul unei generații de părinți consumatori.

„Femeile în fața provocărilor profesionale”

– Cum ați simțit că statutul dumneavoastră de femeie v-a influențat cariera?– În carieră, am lucrat cu mulți bărbați care au apreciat abilitățile mele profesionale, de la care am avut mult de învățat.

În tinerețe, eram preocupată să evit atenția nedorită printr-un stil vestimentar modest. Cu timpul, am constatat că faptul de a fi femeie mi-a limitat unele oportunități de avansare, dar pasiunea pentru muncă mi-a adus satisfacții personale.

Ca antreprenor, presiunea discriminării de gen a dispărut în mare măsură. Astăzi, lucrez în armonie cu parteneri de afaceri bărbați și cred cu tărie că femeile ar trebui să-și facă vocile auzite în toate domeniile, inclusiv muzica.

Inițiative precum „Women In Music (WIM)” oferă mentorat și proiecte de sprijin pentru femeile tinere din industria muzicală, promovând colaborarea pe baza egalității de șanse.

„Echilibrul în fața extremelor politice”

– Cum pot juca femeile influente un rol activ în susținerea democrației?– Istoria ne avertizează că extremele, indiferent de direcție, sunt rareori benefice. Femeile și bărbații cu influență ar trebui să lucreze pentru echilibru, meritocrație și binele comun, devenind cetățeni implicați conform definițiilor lui Benjamin R. Barber.

– Într-o societate în care violențele împotriva femeilor sunt frecvente și răspunsul statului lent, ce înseamnă asta pentru percepția noastră asupra justiției și siguranței?– Cultura românească tradițională a subestimat mereu rolul femeii. Expresia „femeia la cratiță” reflectă un stereotip încă prezent, mai ales în rural, dar și în orașe.

Sunt indignată de rapiditatea insuficientă a reacțiilor statului față de agresiunile asupra femeilor. Cred că este vital să pledăm cu tărie pentru ca aceste infracțiuni să fie sancționate exemplar. În același timp, bărbații sunt educați de mame, așa că există necesitatea unor programe prin care mamele să fie instruite în a le insufla băieților valori sănătoase.

„Extinderea accesului la cultură dincolo de granițele urbane”

– Cum poate o țară ca România să-și consolideze unitatea prin cultură?– Este esențial să susținem cultura activă, să promovăm tinerele talente și să insuflăm de timpuriu apreciarea valorilor culturale. Trebuie să investim curajos în artiști, în inițiative care reunesc oamenii și care integrează cultura în educație și viața comunitară.

Cultura ar trebui să fie accesibilă și cotidiană, nu rezervată elitelor urbane. Politicile culturale necesită o viziune pe termen lung care să integreze cultura în educație și dezvoltarea locală. Cultura nu este un lux ornamental, ci o resursă strategică.

Colaborarea între domenii culturale și generații este vitală. Artiștii au nevoie de stabilitate și încredere pentru a-și îndeplini rolul de catalizator al coeziunii sociale. Dacă nu reușim să reconstruim relația de încredere între creatori și stat, nu putem aspira la o societate coezivă.

Cultura poate reface încrederea socială, spunând poveștile noastre cu sinceritate și umor pentru a construi punți între diverse realități și perspective.

„Susținerea fermă a culturii locale”

– Care credeți că ar trebui să fie rolul liderilor culturali în promovarea sănătății mintale?– Deși esențială, sănătatea mintală a fost mult timp neglijată, chiar și în industia muzicală. Recent am participat la o conferință care aborda această temă și am fost profund impresionată de relatările participanților.

În România, stigmatizarea mersului la psiholog a persistat, iar profesia a avut de suferit în perioada comunistă, fiind reabilitată doar după 1989.

– Ce mesaj ați transmite cu privire la importanța investiției în cultura locală?– Cultura este vitală pentru dezvoltarea unei societăți democratice și trebuie să investim în ea ca într-un element esențial. Artiștii sunt voci fundamentale care reflectă gândurile și emoțiile noastre, iar sprijinirea lor este crucială pentru coeziunea comunității.

Investiția în cultură nu este doar un sprijin pentru evenimente sau artiști, ci o investiție în identitatea comunității. Artiștii locali necesită sprijin constant, iar publicul trebuie să conștientizeze că participarea la evenimente culturale este o alegere pentru un spațiu public vibrant și solidar.

Cultura nu poate fi susținută prin fonduri reziduale și compromisuri. Este nevoie de respect și de recunoașterea rolului său vital în unirea comunităților.

„Contribuția MMB la creșterea industriei muzicale românești

– Cum a influențat conferința Mastering the Music Business scena muzicală din România?– MMB a plasat România pe harta internațională a industriilor muzicale, oferind acces la cunoștințe și parteneriate de valoare. Laudele primite de la personalități internaționale, precum Scott Cohen, subliniază recunoașterea pe care artiștii și profesioniștii români o merită.

Datorită MMB, artiști români au obținut participări la festivaluri prestigioase din Europa, iar colaborările inițiate aici au deschis noi orizonturi pentru industria românească. Industria muzicală din România se află în plină dezvoltare, devenind mult mai conștientă de sine și de potențialul său.

– Cum evoluează muzica în România și ce spune asta despre publicul român?– Industria urmează tendințele globale, atât artiștii, cât și publicul fiind conectați la scene internaționale datorită internetului și social media. Diversele stiluri muzicale continuă să evolueze, reflectând diversitatea și dinamica pieței.

În ciuda fluctuațiilor genurilor muzicale, România se mândrește cu o industrie în expansiune, inclusiv topoare de discuri și festivaluri de anvergură regională. Rolul României devine tot mai relevat pe scena muzicală globală, ceea ce este extrem de încurajator.