Un nou partid cu un renume enigmatic transformă scena politică din Japonia: „Fă-o pe cont propriu” – Sanseitō

Sanseitō a zguduit politica japoneză recent, remarcându-se printr-o utilizare eficientă a platformelor digitale precum TikTok și YouTube, și prin promovarea unei filozofii care încurajează cetățenii să găsească soluții independente la probleme complexe, afirmă expertul în relații internaționale, Claudiu-Bogdan Aldea.
Chiar înainte de alegeri, sondajele indicau o scădere a popularității pentru coaliția de guvernare compusă din Partidul Liberal Democrat și Kōmeitō. Pe 14 iulie, un sondaj NHK arăta că doar 31% dintre participanți mai susțineau guvernul condus de Shigeru Ishiba.
Continuând tendințele din octombrie 2024, când coaliția LDP-NKP a pierdut majoritatea în Camera Inferioară, alegerile din iulie au dus la înfrângerea lor și în Camera Superioară a Parlamentului japonez.
Cum putem interpreta aceste alegeri și ce efecte ar putea avea asupra contextului european?
Evoluția uimitoare a Sanseitō – Partidul care încurajează acțiunea individuală
Cunoscut ca un partid de extremă dreapta, Sanseitō a câștigat 14 mandate în Camera Superioară, consolidându-și profilul cu un discurs naționalist similar cu „Japan First” al fostului președinte american Trump.
Fondat în 2020, Sanseitō și-a menținut o linie de discurs împotriva globalizării, respingând colonialismul japonez și adoptând o poziție fermă anti-imigrare.
Elemente de populism, precum accentuarea vocii populare, au fost și în retorica altor lideri, asemenea lui Shinzō Abe, care în 2012 și-a construit o campanie pe tema „Să recâștigăm Japonia”, axându-se pe rescrierea istoriei și pe o reînviere a spiritului național.
Totuși, pozițiile lui Abe diferă de cele ale Sanseitō, un partid ce a îmbrățișat subiecte controversate precum anti-vaccinismul și revizionismul istoric. Partidul promovează o constituție autoproiectată, dezbătând chiar și Articolul 9, care interzice beligeranța.
În jurul liderului Sohei Kamiya, Sanseitō a crescut ca un partid naționalist remarcabil, folosindu-se de platformele digitale pentru a ajunge rapid la tineret. Conform unui sondaj NHK, tinerii bărbați între 18-39 de ani au preferat în mod special acest partid, sugerând o schimbare în preferințele electorale.
Este fenomenul Sanseitō un motiv de îngrijorare?
Deocamdată, Sanseitō nu are puterea de a remodela drastic politica japoneză. Cu toate acestea, popularitatea sa în rândul unui electorat dinamic ar putea indica un trend temporar, mai degrabă decât o schimbare structurală.
Sanseitō are, totuși, un impact transformator, reflectând tendințe globale care împing politica către extreme. Cazul Japoniei subliniază relevanța tot mai mare a influențelor digitale în politică, precum am observat și în alegerile din România din 2024 și 2025.
Pe termen lung, coaliția LDP-NKP ar putea fi forțată să își adapteze strategiile de comunicare, pe măsură ce se confruntă cu provocările noilor forme de campanie politică și cerințele unui electorat diversificat.
Într-un context deja fragil, marcat de scandaluri politice și nemulțumire față de creșterea costului vieții, Sanseitō poate oferi noi perspective, dar succesul său nu înseamnă neapărat o schimbare de durată.
Inițiativele recente ale guvernului, cum ar fi inaugurarea Oficiului pentru Coexistența Armonioasă, arată o conștientizare a problemelor sociale, dar schimbările concrete în politică încă se lasă așteptate.
Cum afectează fenomenul Sanseitō Europa și România?
Alegerile din Japonia au generat un efect de undă similar cu cel observat în Europa, unde polarizarea politică și scăderea încrederii în partidele tradiționale sunt în creștere.
Problemele economice și temele politice sensibile au sporit tensiunile sociale, iar fenomenul Sanseitō poate fi un indicator al unei posibile reorientări în politica internațională a Japoniei, influențând relațiile cu Uniunea Europeană.
În timp ce Sanseitō ar putea reprezenta doar un episod în peisajul politic, semnalele sale asupra democrațiilor occidentale sunt clare, subliniind necesitatea de a înțelege și răspunde la schimbările din electorat.